Care e motivul real pentru care dreapta radicală îl urăște pe Volodimir Zelenski? (Analiză The Spectator)

Examinând atacurile la adresa lui Zelenski ale dreptei „Very Online” [activiști influenți care îl promovează masiv pe Trump pe internet – n.trad.], m-am trezit gândindu-mă: „Asta-mi aduce aminte de ceva”. Etichetarea președintelui ucrainean drept o „regină a pomanagiilor” care-i secătuiește vistieria Americii. Calomnia cum că Ucraina e o țară unică prin corupția ei, a cărei sete de război amenință să condamne întreaga omenire la dezastru. Învinovățirea rușinoasă a Ucrainei pentru însăși invadarea ei, ca și cum Rusia nu ar fi avut de ales în afară de a-și pune la punct vecinul provocator și trufaș, potrivit Rador Radio România.

Apoi mi-a picat fisa: Ucraina este pentru dreapta scrântită ce este Israelul pentru stânga dementă. Ura lor pentru Zelenski e imaginea respingătoare în oglindă a detestării maniacale a Israelului care i-a infectat pe stângiști de o seamă de ani deja. În ambele cazuri un moralism cu spume la gură se deghizează în critică pacifistă. În ambele cazuri o țară e preschimbată în țap ispășitor pentru starea lumii, învinuită practic pentru toate relele cu care se confruntă omenirea. Ucrainofobia și israelofobia sunt deopotrivă molime care ne infectează viața politică.

Bizara animozitate a dreptei online față de Zelenski a explodat din nou sub ochii publicului în urma răbufnirii din Biroul Oval. Însă ea fierbea la foc mocnit de ceva vreme. David French scria despre „furia ciudat de intensă la adresa lui Zelenski” tocmai în 2022. Nu vă trebuie mai mult de cinci minute cu dreapta online și o veți observa. Zelenski e doar un actor jucând rol de președinte, e marioneta conspirației mondiale, e un „nemernic” ahtiat după bani, e „complet corupt”. Sunt toate acolo. Îl urăsc. Pentru a vedea un nivel similar de ură ar trebui să intrați într-un restaurant de hipsteri din Londra și să strigați „Benjamin Netanyahu”.

Similitudinile dintre atacurile dreptei la adresa Ucrainei și israelo-fobia stângii sunt frapante. Tot weekendul acesta eticheta „Zelenski Criminal de Război” a făcut vâlvă pe X, ecoul acuzațiilor stridente de criminalitate proferate de stânga la adresa conducerii Israelului. Mai că-ți vine să-i apuci de ceafă și pe unii și pe ceilalți și să le reamintești că Israelul și Ucraina sunt cele care au făcut obiectul unei invazii criminale, prima fiind invadată de miliția neo-fascistă Hamas, iar a doua de armata de tâlhari a lui Vladimir Putin. Să numești „criminali” victimele unor crime înseamnă împingerea învinovățirii victimelor până la nivelul nuclear.

Ca și Israelul, Ucraina e acuzată că trăiește pe banii americanilor. Donald Trump Jr l-a calificat pe Zelenski „ingrata regină a pomanagiilor internaționali”. Unii de la dreapta văd Ucraina ca pe o calamitate amorală căzută pe capul Europei, tot așa cum stânga vede Israelul ca exercitând o influență chipurile nocivă asupra Orientului Mijlociu.

Zelenski e un „dictator”, a afirmat Trump (deși acum pare că a uitat că a spus acest lucru). Ucraina e cea mai coruptă țară de pe planetă, spun alții. Charlie Kirk de la [organizația conservatoare – n.trad.] Turning Point USA consideră că Zelenski ar fi „perfect pentru Washington: abia poate vorbi engleza, e actor și e complet corupt” [referire la „mlaștina” establishment-ului american corupt, pe care Trump ar trebui s-o asaneze – n.trad.].

Și, cel mai urât aspect dintre toate, Ucraina e învinovățită tocmai pentru năpasta căzută asupra ei, invazia Rusiei din 2022. „N-ar fi trebuit să începeți [acest război – n.a.], ar fi trebuit să cădeți la înțelegere”, îi transmitea Trump Ucrainei luna trecută. O parte din dreapta susține că Ucraina și flirtul ei cu NATO ar fi „provocat” invazia rusă. Când Trump l-a admonestat pe Zelenski fiindcă ar „juca la ruletă viața a milioane de oameni” eu unul chiar mi-am ieșit din minți: domnule președinte, Ucraina nu a invitat asaltul criminal al lui Putin asupra teritoriului și poporului ei.

Această învinovățire geopolitică a victimei nu poate fi deosebită cu nimic de ce a spus stânga după 7 octombrie: că a fost numai și numai vina Israelului. Israelul „e singurul care se face vinovat” pentru evenimentele de astăzi, au scris 33 de asociații studențești de la Universitatea Harvard nici mai devreme și nici mai târziu de 7 octombrie. Clasa activistă și-a petrecut ultimul an și jumătate repetând că afurisitul de Israel a provocat Hamasul să acționeze – echivalentul politic al afirmației „A fost violată? Păi și ea o căuta cu lumânarea”. Iar acum unele voci de la dreapta care critică deplorabila condamnare a Israelului pentru propria-i suferință de către stânga procedează și ele întocmai în privința Ucrainei. Numai de-ar fi fost și Kievul mai serviabil, mai politicos, poate că sărmana mică Rusie n-ar mai fi simțit nevoie să invadeze.

Nu toți cei care îl critică pe Zelenski îl și detestă irațional. Ar trebui să existe loc din belșug pentru discuții argumentate despre viitorul războiului din Ucraina, despre rolul Americii, despre pericolul escaladării. Din perspectiva mea, Zelenski e un bun conducător în vreme de război și unul curajos, dar a comis și greșeli, cum comit toți oamenii în asemenea vremuri.

Însă ce a primit el din partea Casei Albe în aceste ultime câteva zile, cât și din partea internetului clocotind furios, nu e doar o simplă „critică la adresa Ucrainei”: e un dispreț bizar, violent, la adresa ei. Tot așa cum animozitatea stângii radicale la adresa Israelului a depășit demult linia de demarcație dintre critica politică și ura oarbă, bigotă chiar, și ostilitatea dreptei radicale față de Ucraina ține acum mai puțin de domeniul analizei judicioase și mai mult de cel al instabilității emoționale. Iar o consecință intolerabilă a acestui fapt e aceea că Rusia, la fel ca Hamas înaintea ei, e astfel absolvită de răspunderea pentru ororile acestui război hidos.

Stânga vede Israelul ca pe sursa problemelor lumii, iar acum unii de la dreapta par să aibă o abordare similară față de Ucraina. Asemenea recurs la țapi ispășitori denotă infantilism moral și viziune politică ciuntită. E indecent, indiferent de unde vine. E oare mult prea mult să pretinzi un pic de consecvență morală? Ucraina și Israelul au fost ambele atacate de armate străine criminale și au tot dreptul să lupte cu opresorii lor. Aceasta este opinia mea „la cald”.

Sursa: THE SPECTATOR / Rador Radio România / Traducerea: Andrei Suba