Cardinalii vor trebui să aleagă între continuarea reformelor iniţiate de Francisc sau revenirea la o direcţie conservatoare, potrivit unui anunț al Vaticanului

Cardinalii electori se vor întruni în conclavul pentru alegerea succesorului Papei Francisc începând cu 7 mai, conform unui anunţ făcut luni de Vatican şi vor trebui să opteze între continuarea reformelor iniţiate de Papa Francisc sau revenirea la o linie mai conservatoare, transmite Agerpres.

Una dintre moştenirile lăsate de Papa Francisc este diversificarea cardinalilor care au dreptul să aleagă un nou papă, prin numirea unor „prinţi ai bisericii” din ţări şi regiuni aflate la frontierele lumii catolice şi care nu au mai fost vreodată reprezentate la acest nivel, conform unui comentariu publicat duminică de Associated Press.

Această moştenire face aproape imposibilă desemnarea unui favorit pentru ocuparea Sfântului Scaun pentru că noii cardinali nu se cunosc între ei iar alegerea unui nou papă prin obţinerea unei majorităţi de două treimi se anunţă dificilă.

Prin urmare, singura certitudine cu privire la următorul conclav este că nu există nicio certitudine. Alegerea unui nou papă este o dramă presărată cu intrigi demne de Hollywood şi înconjurată de mister şi secrete. Rezultatul va fi cu siguranţă influenţat atât de lupta politică dintre progresişti şi conservatori cât şi de calculele personale pe care şi le fac cardinalii electori.

Aproximativ 135 de cardinali din întreaga lume, toţi cu vârsta mai mică de 80 de ani, pot participa la conclav şi vor decide cine va fi următorul conducător al Bisericii Catolice ce numără 1,4 miliarde de credincioşi. Ultimele două conclavuri, desfăşurate în 2005 şi respectiv 2013, au durat câte 2 zile.

Capela Sixtină, locul unde sunt organizate aceste întruniri secrete ale cardinalilor electori, a fost închisă luni pentru turişti în vederea pregătirilor pentru alegerea unui nou papă.

Pontificatul de 12 ani al lui Francisc a fost caracterizat de o îndepărtare de regulile doctrinare stricte şi reformarea Bisericii spre diversitate şi incluziune. Pentru progresişti, acest pontificat a însemnat o reasumare a primatului misiunii evanghelice a Bisericii de a-i îngriji pe săraci şi a-i hrăni pe cei flămânzi. Pentru conservatori, Francisc a semănat confuzie prin reinterpretarea cutumelor bisericeşti legate de căsătorii şi de homosexualitate.

În consecinţă, cardinalii electori se vor confrunta cu o decizie fundamentală atunci când îşi vor acorda votul: este necesar ca Biserica să continue pe drumul deschis de Francisc şi să se extindă prin acceptarea unor categorii mai largi, sau va trebui să-şi corecteze acest parcurs pentru a-şi reface unitatea ce a avut de suferit prin alienarea credincioşilor conservatori.

Una dintre întrebări este dacă aripa conservatoare a Bisericii Catolice, reprezentată în mare de cardinali din Africa, Europa Centrală şi de Est şi SUA, dispune de suficiente voturi pentru a readuce lumea catolică în siajul doctrinar al pontificatelor lui Ioan Paul al II-lea sau Benedict al XVI-lea.

Dar dincolo de dihotomia progresist-conservator, cardinalii trebuia să voteze şi în funcţie de raţiuni practice. Dacă vor alege pe cineva care are 60 de ani, pontificatul ar putea fi asigurat pentru următorii 20 de ani. Dacă vor alege un papă de la periferia lumii catolice, din Asia sau Africa, locuri unde Biserica este vie şi se extinde, ar putea reforma birocraţia vaticană.

Acest conclav se anunţă deosebit şi prin lipsa unor favoriţi cerţi pentru ocuparea Sfântului Scaun, remarcă Alberto Melloni, istoric al bisericii.

„Abia dacă se cunosc”, a declarat Melloni despre cardinali, amintind că doar prin ultimele numiri pe care le-a făcut în decembrie Francisc a adăugat conclavului 20 de noi cardinali electori. Aceşti cardinali ce provin din Algeria, Argentina sau Australia, printre altele, s-au întâlnit pentru prima oară în ziua în care au fost investiţi ca prinţi ai bisericii.

În consecinţă, în absenţa unor favoriţi cerţi, sunt consideraţi cu şanse mai mari cardinalii mai bine cunoscuţi. Unul dintre ei este cardinalul italian Pietro Parolin, secretarul de stat al Papei Francisc şi numărul 2 în ierarhia Vaticanului. Parolin poate profita de faptul că este cunoscut de toţi ceilalţi cardinali care vor păşi în Capela Sixtină.

Un alt candidat al cărui nume a fost trecut pe lista scurtă a cardinalilor cu şanse relativ mai mari este cardinalul filipinez Luis Tagle. Şi acesta se bucură de o mai mare notorietate în rândul prinţilor bisericii datorită poziţiei ocupate în ierarhia Cetăţii Sfinte, unde conduce Biroul pentru evanghelizare al Vaticanului ce este responsabil de răspândirea catolicismului într-o mare parte a lumii în curs de dezvoltare.

Un alt candidat cunoscut, ce reprezintă de această dată aripa conservatoare a Bisericii, este cardinalul ungar Peter Erdo, 72 de ani, arhiepiscopul de Budapesta.

„În acest moment nu se remarcă favoriţi reali, pentru că, pentru a fi favorit, trebuie să dispui deja de un pachet de voturi”, a comentat Marco Politi, observator al politicii Vaticanului, a cărui nouă carte, „The Unfinished”, explorează lucrurile rămase neterminate din cauza morţii Papei Francisc.

În aceste condiţii, probabil că va fi nevoie de mai multe sesiuni de voturi în conclav pentru alegerea unui nou papă. Istoricul Alberto Melloni este de părere că nu ar fi nicio problemă dacă s-ar prelungi conclavul pe mai multe zile, chiar dacă mesajul transmis de coloanele de fum negru ar fi unul de diviziune în sânul Bisericii.

„Cu siguranţă că Biserica este divizată. Problema este să-l găsească pe cel care o va uni, nu să se poarte ca şi când nu ar exista divizare”, a comentat Melloni.

Lipsa favoriţilor cerţi face rolul aşa-numiţilor „făuritori de regi” mai important în acest conclav. Aceştia sunt figuri influente în cadrul Bisericii, cardinali care nu sunt consideraţi „papabili” din diverse motive, dar pot orienta voturile altor cardinali într-o direcţie sau alta. Printre aceştia se numără cardinalul de New York Timothy Dolan, cardinalul german Reinhard Marx şi cel congolez Fridolin Ambongo Besungu, arhiepiscopul franciscan de Kinshasa care conduce Conferinţa episcopilor africani.

Chiar dacă 108 dintre electori au primit însemnele de cardinali din partea lui Francisc, aceştia ar putea să nu-i urmeze direcţia reformatoare. Unii dintre ei ar putea, spre exemplu, să susţină apelul lui Francisc în favoarea unei biserici mai inclusive dar ar putea să se opună hirotonisirii femeilor, după cum remarcă Marco Politi.

„Poate că sunt de acord cu împărtăşirea persoanelor divorţate şi recăsătorite, dar nu doresc să-i binecuvânteze pe homosexuali. Chestiuni de acest gen vor îngreuna semnificativ activitatea conclavului”, a susţinut el.

O altă întrebare care ar putea influenţa conclavul ce începe la 7 mai este legată de cardinalul Angelo Becciu, unul cei mai puternici şi influenţi cardinali de la Vatican. I se va permite sau nu să voteze? În 2020 Papa Francisc l-a obligat pe Angelo Becciu să demisioneze şi să renunţe la drepturile şi privilegiile sale de cardinal din cauza unor suspiciuni de abateri financiare. Becciu era prefectul Dicasteriului pentru Cauzele Sfinţilor şi a fost ulterior condamnat pentru infracţiuni financiare de un tribunal al Vaticanului. Cardinalul Becciu a făcut apel la sentinţă şi, la vârsta de 76 de ani, ar putea face parte dintre cardinalii electori. Vaticanul îl prezintă drept cardinal non-elector, dar Angelo Becciu şi susţinătorii săi invocă faptul că nu avea cum să-şi piardă îndatorirea principală de cardinal, cea de a participa la alegerea unui nou papă.

O altă chestiune, mai prozaică, este legată de locul unde vor fi cazaţi cardinalii electori. Hotelul Domus Santa Marta de la Vatican a fost construit în 1996 în mod special pentru a-i caza pe cardinalii electori în timpul conclavului, pentru ca aceştia să se poată afla toţi în acelaşi loc şi izolaţi. Atunci, Papa Ioan Paul al II-lea decretase că doar 120 de cardinali electori pot participa la un conclav, iar hotelul a fost construit pentru a putea găzdui 120 de cardinali. Însă după pontificatul lui Francisc, numărul cardinalilor electori a ajuns la 135.

În plus, camera nr. 201, unde Francisc a ales să locuiască după ce a fost ales papă în 2013, este sub sigiliu şi trebuie să rămână aşa până la alegerea unui nou papă. În aceste circumstanţe cardinalii electori ar putea fi chemaţi să accepte să ocupe câte doi unele camere. Matteo Bruni, purtător de cuvânt al Vaticanului a susţinut că această variantă ar fi potrivită pentru rezolvarea problemei cazării. „Este o bună oportunitate de a crea o comunitate”, a punctat el.