Cancelarul german Olaf Scholz şi prim-ministrul armean au discutat despre tensiunile în creştere din Nagorno-Karabah

Cancelarul federal german Olaf Scholz a discutat sâmbătă cu prim-ministrul armean Nikol Paşinian, pentru a-şi exprima îngrijorarea în legătură cu tensiunile în creştere între Armenia şi Azerbaidjan şi cu redesfăşurarea de trupe în regiunea disputată Nagorno-Karabah, informează dpa, preluată de Agerpres.

„Guvernul german îndeamnă cu tărie părţile să se abţină de la orice escaladare militară”, a anunţat purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Hebestreit, după convorbirea telefonică între cei doi lideri.

Armenia şi Azerbaidjan se confruntă de decenii pentru regiunea Nagorno-Karabah, care este recunoscută pe plan internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar care este populată majoritar de armeni.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Azerbaidjanul a blocat de mai multe luni coridorul montan Lacin, care este singura cale de acces a Armeniei către Nagorno-Karabah.

Analiştii descriu situaţia din regiune ca fiind catastrofală, cu penurii de alimente şi medicamente.

„Conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan poate fi soluţionat doar în mod diplomatic – fiecare trebuie acum să lucreze fără întârziere şi în mod constructiv pentru atingerea acestui obiectiv”, a spus Hebestreit.

Este nevoie de un acord rapid asupra ajutorului umanitar pentru oamenii din regiune, ceea ce presupune redeschiderea coridorului Lacin.

Regiunea disputată Nagorno-Karabah şi-a ales sâmbătă un nou preşedinte separatist, într-un context de tensiuni în creştere între Azerbaidjan şi Armenia. Deputaţii din această regiune muntoasă, populată majoritar cu armeni, dar recunoscută pe plan internaţional ca făcând parte din Azerbaidjan, l-au ales preşedinte, cu 22 de voturi pentru şi unul împotrivă, pe Samvel Şahramanian, 45 de ani, până acum şef al consiliului de securitate al guvernului separatist.

Aceste alegeri intervin în condiţiile în care tensiunile cresc între Armenia şi Azerbaidjan, două ţări rivale din Caucaz, care în ultimele luni se acuză reciproc de atacuri transfrontaliere.

Armenia a acuzat joi Azerbaidjanul că pregăteşte o „provocare militară” prin comasarea de soldaţi de-a lungul frontierei lor comune şi lângă Nagorno-Karabah.

Săptămâna viitoare, Armenia va găzdui exerciţii militare comune cu SUA, un nou semn al eforturilor sale de a se îndepărta de Rusia, aliatul său tradiţional.

Armenia şi Azerbaidjan au purtat două războaie pentru suveranitatea acestei regiuni. Cel mai recent război dintre Baku şi Erevan, în 2020, s-a soldat cu înfrângerea Armeniei, care a trebuit să cedeze teritorii Azerbaidjanului în şi în jurul Nagorno-Karabah.

Procesul de pace se află de atunci într-un punct mort, în pofida eforturilor de mediere din partea Rusiei – ţară cu influenţă istorică în această regiune -, a europenilor şi SUA.