Calvarul înlocuirii caselor de marcat: cererea e mult mai mare decât oferta, termenul – limită impus de ANAF nu poate fi respectat

La 4 luni de la primul termen impus comercianţilor de către Ministerul Finanţelor, doar 40-50% dintre firme au case de marcat cu jurnal electronic. De vină sunt birocraţia şi importul greoi din Bulgaria, principalul producător regional de case de marcat.

Iniţial, contribuabilii mari şi mijlocii aveau obligaţia să se doteze cu case de marcat cu jurnal electronic de la 1 iunie, în timp ce contribuabilii mici aveau aceeaşi obligaţie începând cu 1 august. Pentru că termenele până la care ar fi trebuit să fie implementat noul proiect s-au dovedit a fi nerealiste, Guvernul s-a văzut nevoit să dea în luna mai o ordonanţă de urgenţă în care a avansat alte două termene: 1 septembrie, respectiv 1 noiembrie.

Chiar şi aşa, situaţia este din nou depăşită şi departe de a fi rezolvată. La 4 luni de la expirarea primului termen, din cele 5-600.000 cât estimează Patronatul Caselor de Marcat pe baza datelor furnizate de ANAF că ar fi piaţa caselor de marcat cu jurnal electronic din România, au fost introduse doar 40-50% dintre acestea.

„372.284 au fost înregistrate în sistemul informativ al ANAF, urmare a importurilor sau producţiei locale, 226.768 au obţinut numărul unic de identificare necesar fiscalizării şi 154.585 au fost fiscalizate şi introduse de firmele de service în aplicaţia informatică a ANAF prin formularul 4102” spun reprezentanţii Patronatului Caselor de Marcat.

Aceştia spun că din cauza birocraţiei sunt sufocaţi de volumul mare de muncă. Principalul motiv invocat: nu reuşesc să introducă la timp în portalul ANAF datele cerute de formularul 4102 (formular necesar pentru înregistrarea aparatelor de marcat, disponibil în format editabil pe site-ul ANAF).

Patronatului Caselor de Marcat afirmă că a atras atenţia autorităţilor de nenumărate ori asupra faptului că implementarea noilor case de marcat necesita o perioadă mai lungă de timp şi o pregătire mai bună. Ei spun că au cerut atât debirocratizarea dosarului de fiscalizare (pentru care iniţial s-a promis o procedură informatizată, disponibilă online), cât şi renunţarea la vechile raportări cu hârtii (de exemplu, potrivit Patronatului Caselor de Marcat, declaraţia casei de marcat este un document inutil al cărui conţinut este inclus în noile raportări informatice).

Consultanţii fiscali spun că o altă cauză care stă la baza întârzierii schimbării caselor de marcat vechi cu cele noi constă în faptul că majoritatea sunt importate din Bulgaria, țară care abia face faţă cererii. Adrian Benţa, consultant fiscal, a declarat pentru G4Media.ro că „cei mai mari producători de case de marcat sunt în China şi în Bulgaria. În Bulgaria există circa opt fabrici. Acestea lucrează la foc continuu pentru a livra în România. Asta este capacitatea tehnică. Sunt mii de case de marcat fiscale introduse zilnic în România”.

În prezent, comercianţii care nu au apucat să intre în legalitate sunt păsuiţi de către Ministerul Finanţelor Publice cu ajutorul legii prevenirii. Prin urmare, angajaţii ANAF şi cei ai MAI, singurii care pot face controale în astfel de situaţii, sunt mai indulgenţi atunci când comerciantul:

• „a) este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic, situație în care organul de control nu aplică sancțiuni, b) este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic, dar acesta nu este fiscalizat și instalat, situație în care organul de control aplică avertismentul și stabilește un termen de instalare foarte scurt, c) nu este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic, dar există pe piață aparate corespunzătoare activității acestuia, situație în care organul de control aplică avertismentul și stabilește un termen scurt de dotare, d) nu este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic, dar există pe piață aparate și a făcut comandă la distribuitorul autorizat, situație în care organul de control aplică avertismentul și stabilește un termen de dotare și fiscalizare scurt, e) nu este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic și nu există pe piață aparate de marcat cu jurnal electronic dedicate activității sale, situație în care organul de control aplică avertismentul și stabilește în planul de remediere un termen mai lung de dotare (exemplu: 90 de zile)”.

Potrivit unui comunicat emis la începutul lunii noiembrie de Ministerul Finanţelor Publice, „măsura care va fi în vigoare temporar, va asigura o abordare de tip preventiv, stimulativ și nu de sancționare a operatorului economic de la prima abatere. Organele de control vor analiza situația fiecărui contribuabil în parte, iar dacă acesta nu s-a dotat cu aparate de marcat cu jurnal electronic, vor aplica avertismentul și vor stabili un termen de dotare de maximum 90 de zile, în funcție de constatări”.

Aceiaşi oficiali spun că dacă nu ar fi intervenit, firmele care nu aveau case de marcat cu jurnal electronic riscau amenzi de până la 20.000 de lei, plus închiderea activităţii până la momentul în care şi le achiziţionează. ANAF a luat decizia de a impune aceasta schimbare pentru a reduce evaziunea fiscală. Asta pentru că noile case de marcat cu jurnal electronic transmit catre instituţia de control în timp real, situaţia bonurilor înregistrate de comercianţi.

„Este o măsură foarte bună, cel puţin din punctul de vedere al psihologiei. Să ştii că se uită ANAF-ul în hârtiile tale şi te întreabă de ce ai bătut un bon fiscal la ora 20.00, deşi ai avut deschis magazinul toată ziua? Este o problemă de percepţie şi tot Bulgaria este exemplu de bune practici. În prima lună după ce s-a terminat programul ăsta, încasările din TVA au crescut cu 25 %”, a declarat Adrian Benţa, consultant fiscal.

Foto: Pixabay.com