Călin Popescu Tăriceanu: Nu știu nimic despre remaniere, nu am discutat în coaliție/ Dezmint categoric informațiile despre ministrul Toader care și-ar fi pierdut susținerea ALDE

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, marți seara, la Digi24, că nu știe nimic despre remanierea guvernamentală și că ”dezminte categoric” informațiile apărute în presă despre ministrul justiției, Tudorel Toader, care și-ar fi pierdut susținerea ALDE. Tăriceanu a mai declarat că ”România trebuie să arate întreaga disponibilitate de a lucra cu Comisia de la Veneția”, dar că nu este de acord cu unele recomandări cum ar fi renunțarea la schimbarea modalității de numire a procurorilor șefi, declarând că aceasta este o opțiune politică.

Cele mai importante declarații făcute de liderul ALDE la Digi24:

Nu știu nimic despre remaniere, nu am discutat acest subiect în cadrul coaliției. Am abordat mai demult această problemă de principiu acum două trei săptămâni. I-am transmis s colegului Dragnea că la ALDE nu avem schimbări de făcut în lista miniștrilor.
Am văzut azi liste, cred că multe din numele vehiculate probabil că nu au o bază decât speculații
Am vorbit aseară cu domnul Dragnea, mi-a spus că luni vor avea o ședință de CEX în care vor discuta despre subiect. Nu mă bag în ceea ce nu ne aparține.
Ieri am avut o discuție cu ministrul de finanțe, Teodorovici, și mi-a explicat despre ce e vorba (înghețarea salariilor în 2019). Ministrul mi-a explicat că există o comunicare regulată cu Comisia, care a exprimat preocupări cu privire la depășirea deficitului bugetar de 3%
Am discutat cu ministrul, atâta timp cât există creștere economică trebuie să se transfere și în puterea de cumpărare. Salariile și pensiile vor crește în continuare, cât vor crește, mi-e greu să spun. Dacă realitățile economice se vor confirma, sigur că și la anul ne vom permite majorări de salarii și de pensii.
La anul salariile și pensiile vor crește. Că vor crește cu 50 sau 1 la sută nu pot să vă spun nimic. Aceste creșteri vor trebui bazate pe performanțele economice.
Teodorovici mi-a spus că a găsit soluțiile pentru a reduce cheltuieli în anumite domenii. Economii la buget se pot face. Baierele pungii se desfac mai ușor, dar putem să restrângem. Nu există riscul să depășim deficitul bugetar pe 2018.
BNR limitează creditarea pentru ca economia să nu se supra-încălzească. Limitarea creditării va diminua creșterea economică. Față de ritmul foarte mare de creștere de anul trecut, anul acesta ca să crească și mai mult ar fi fost greu. Creșterea de anul acesta va fi probabil de 4-5 la suta care e mai sănătoasă poate decât cea de anul trecut. Cifra de 7 la sută nu e o cifră normală pentru economia românească.
Cu toții suntem preocupați să rămânem în parametri macroeconomici. Pentru o economie sănătoasă e bine ca nivelul de îndatorare să fie cât mai scăzut. A scăzut nivelul de îndatorare și va continua să scadă.
Ministrul justiției și-a pierdut încrederea ALDE? Nu știu de unde a apărut. Pe mine mă surprinde. Nu pot să fac chiar zi de zi declarații de susținere. Am declarat fără echivoc acum două săptămâni că ministrul Toader se bucură de susținerea noastră, că este un ministru foarte bun. că are performanță, că a arătat curaj, determinare, pricepere profesională serioasă, că a dus funcția la un nivel foarte sus. Lucrurile astea cântăresc consistent. Nu știu de unde a apărut această informație, o dezmint categoric.
Știu că prezența domnului Toader la Comisia de la Veneția a fost în două rânduri. a fost însoțit de Florin Iordache. Nu am putut să nu remarc că ministrul a subliniat că între propunerile avansate de minister și forma finală în care au fost adoptate legile de către Parlament e o diferență mare și că nu poate fi ținut responsabil de modificările Parlamentului. Am discutat cu domnia sa înainte de a merge la Comisia de la Veneția. A ținut cont de aceste recomandări și Guvernul a adoptat succesiv două OUG. Această OUG 92 a preluat o parte din recomandările comisiei de la Veneția și le-a transpus.
În raportul comisiei scrie foarte clar că una din probleme, pensionarea la 20 de ani a magistraților, este în OUG 92 rezolvată parțial prin prorogarea termenului până în 2020. Comisia de la Veneția nu se autosesizează, ea trebuie sesizată de o instituție a statului român. Când comisia va primi OUG 92, o bună parte în puncte sunt preluate, altele nu.
CSM a salutat secția specială de investigare a magistraților. Comisia de la Veneția își exprimă anumite rezerve față de secția specială, comisia face o fotografie de moment. Eu cred că după poziționarea CSM, Comisia își va schimba părerea.
Măsura pensionării anticipate a fost propunerea venită dinspre corpul magistraților. OUG 92 prorogă termenul. Comisia recomandă foarte multe, inclusiv revizuirea Constituției. Comisia de la Veneția a primit în 91 spre evaluare Constituția României și cea revizuită din 2003, iar astăzi solicită revizuirea Constituției.
Comisia de la Veneția nu este un organism care să impună cuiva, are puncte de vedere.
Fenomenul corupției trebuie combătut, numai că cu mijloace legale, nu cu protocoale secrete, cu respectul legii. Nu putem spune combatem corupția și pe lângă mai avem și daune colaterale. Treaba asta trebuie făcută corect și legal.
România trebuie să arate întreaga disponibilitate de a lucra cu Comisia de la Veneția. Pledez pentru o relație cât mai bună, acele observații trebuiesc puse în legislație. Sigur că sunt și chestiuni de alegere politică, procedură de revocare și numire a procurorilor șefi. Recomandarea Comisiei nu stă în picioare. Ce spune comisia? Rolul președintelui a fost diminuat și echilibrul a fost diminuat. Este un argument circumstanțial, e argument pur politic.
Vă aduc aminte de mecanismul de numire a procurorului general și al procurorului șef DNA, ce târg s-a făcut atunci, cu dl Nițu, mai pune jupâne, mai lasă stăpâne.
Într-un guvern, chiar dacă ești tehnocrat, cum e cazul ministrului, orice decizie este politică. Dar cred că în cazul Toader deciziile nu au fost de culoare politică.
Ce m-a frapat e ultima recomandare, să se revizuiască mecanismele de supraveghere a magistraților și mecanismele de control a serviciilor secrete. Pentru mine e o satisfacție că după o lungă perioadă de dezbatere cu protocoalele, Comisia de la Veneția afirmă clar că vede această problemă și că trebuie rezolvată. În România foarte multă lume a refuzat să discute problema ca și cum n-ar exista.
Pentru mine, prioritatea este ușor diferită față de Comisia de la Veneția. Perspectiva Comisiei este față de independența justiției. Dar ce mi se pare grav este că Comisia de la Veneția evită să discute despre cetățean, discută despre instituții, procurori.
Sunt șapte sau opt recomandări punctuale, unele au fost rezolvate, dar nu cred că recomandările trebuie luate așa, fiecare țară are un sistem propriu de justiție.
Am mici îndoieli că CCR va declara protocoalele legale sau constituționale. Acest lucruri pentru minte reprezintă un lucru foarte grav, o justiție independentă nu poate să funcționeze în colaborare cu serviciile secrete. În democrațiile controlate de tip Putin, da, există.
Raportul Comisiei nu este un raport care să facă praf legile. M-am uitat azi la discursul președintelui din Parlamentul European. Mi s-a părut că merită remarcat un lucru, că președintele a declarat că nu dorește să aducă în parlamentul european problemele noastre interne.
Cu raportul MCV, de 11 ani, ne indică că facem progrese permanente dar nu ajungem niciodată la țintă, și câtă vreme raportul MCV a ținut o tăcere pe protocoale, aștept cu curiozitate raportul MCV. Cu raportul MCV s-a întâmplat altceva,, de la 3 recomandări am ajuns la 12. Avem și la Bruxelles o grămadă de funcționari care vor să-și justifice existența.
În Bulgaria nu s-a făcut nimic de 11 ani. În Bulgaria nu se vorbește de nimic, Bulgaria în momentul ăsta aparent stă mai bine decât România, deși realitatea nu e asta. România nu e premiată pentru ce a făcut bun în justiție. Sunt greșeli și dezinformări în raportul MCV. MCV-ul nu este Dumnezeul pe pământ. Știți de ce? Pentru că la MCV lucrează niște oameni care au simpatii, antipatii, și ei sunt supuși acelorași riscuri și capcane în care putem să cădem cu toții. Nu înseamnă că documentul este literă de lege.
Acest mecanism este folosit ca un instrument de control, de presiune, nu de verificare.
Timmermans a spus și el de vreo două trei ori că România nu poate fi comparată cu țări care au făcut excese de la respectarea statului de drept. România nu este în situația ieșirii din UE. România e o țară în care susținerea pentru proiectul european este la cotele cele mai înalte.
Timmermans spune altceva, el vrea să arate că MCV a avut un rol pozitiv. Pot să fiu de acord și eu că a avut un rol pozitiv în cea mai mare parte, nu a funcționat perfect.
Între varianta de a face demersuri disperate de a închide MCV dar a pune toată mizeria sub preș, dar cealaltă variantă cu menținerea MCV prefer a doua variantă.
Merg mânie la Cotroceni, Mi-aș dori ca președintele să spună ce preocupări are. Am lucrat cu colegii mei să ne conturăm un punct de vedere.
Nu știu ce înseamnă un pact pe justiție. N-aș refuza de plano o astfel de idee, dar depinde ce punem în el, și carne și legume și sare și de toate. Un pact nu poate să vizeze o înțelegere pe o bucățică. Știu bine că vrem să-i spunem președintelui mâine, dar nu pot să vă spun astă seară.
Nu știu dacă președintele va solicita așa ceva, dar punctul ALDE de vedere e structurat de multă vreme, statul de drept are în centru cetățeanul cu drepturile și libertățile lui. Dacă statul de drept înseamnă protocoale atunci pozițiile noastre nu au cum să coincidă. Mâine după consultări vom putea să vorbim.