Bulgaria dezvăluie disensiunile dintre țările NATO din estul Europei cu privire la Ucraina: De ce nu a existat o declarație comună la summitul formatului B9 de la Riga

Ministerul Afacerilor Externe de la Sofia a publicat pe site-ul său o poziţie, după Summitul Formatului Bucureşti 9 – (B9) desfășurat în această săptămână în capitala Letoniei, Riga. Ministerul bulgar de Externe precizează că, în cadrul pregătirii summitului, au fost purtate discuţii privind posibila adoptare a unei declaraţii comune. Din cauza rezervelor exprimate de un stat, însă nu de Bulgaria, s-a decis emiterea unei „Declaraţii în numele preşedinţilor” – Polonia, România şi Letonia, transmite BTA, citată de Rador.

Reamintim că de la summit a lipsit un singur șef de stat sau de guvern – președintele Ungariei. De asemenea, Financial Times a scris că aliații din B9 discută despre o eventuală excludere a Ungariei, calul troian al Rusiei, dar președintele Klaus Iohannis a dezmințit informația ca fiind falsă.

Cu toate acestea, precizările Bulgariei par să indice că Ungaria a blocat o declarație comună în sprijinul Ucrainei.

Conţinutul declaraţiei asumate doar de Polonia, România și Letonia se bazează pe textele asupra cărora s-a convenit în cadrul discuţiilor. 

„Totodată, remarcăm faptul că declaraţiile în acest format sunt de natură politică, exprimă poziţii generale şi nu pot fi tratate drept obligatorii”, subliniază MAE bulgar. Bulgaria şi-a susţinut poziţiile şi angajamentele naţionale consecvente exprimate la diferite niveluri şi formate în cadrul NATO cu privire la problemele abordate în declaraţie. 

„Referitor la textul din declaraţie privind ‘continuarea şi consolidarea sprijinului multilateral pentru Ucraina, inclusiv prin mijloace militare, financiare sau umanitare’ (în această propoziţie, conjuncţia „şi” a fost înlocuită cu „sau”, la propunerea preşedintelui Bulgariei, Rumen Radev), acesta corespunde pe deplin poziţiilor noastre, care susţin natura colectivă a ajutorului acordat Ucrainei în toate direcţiile enumerate”, remarcă Ministerul de Externe de la Sofia. 

În acest moment critic, aliaţii NATO caută modalităţi mai eficiente de a consolida ajutorul acordat Ucrainei, inclusiv prin construirea unui mecanism previzibil, pe termen lung şi coerent şi prin distribuirea echitabilă a sarcinilor şi responsabilităţilor între aliaţi.

„Nu s-a ajuns la un consens deplin în B9, pentru prima dată nu va exista o declaraţie comună”, a declarat, la Riga, preşedintele Rumen Radev. „Anul acesta, acest summit este diferit de cele precedente. Pentru prima dată, nu va exista o declaraţie comună a tuturor participanţilor şi numele meu nu va figura pe această declaraţie. În schimb, există o declaraţie a celor doi copreşedinţi – Polonia şi România – şi gazda, Letonia”, a remarcat şeful statului bulgar. „Bulgaria a fost tot timpul un participant activ la procesul de pregătire şi coordonare a diferitelor poziţii. De exemplu, propunerea iniţială a versiunii declaraţiei comune, care includea obligaţia fiecărei ţări din B9 de a oferi asistenţă militară, a fost modificată, la insistenţa mea expresă şi, în consecinţă, a fost adoptată poziţia conform căreia fiecare stat poate decide singur, la propria apreciere şi în funcţie de propriile capacităţi, dacă şi cum să ajute Ucraina – cu ajutor militar, financiar sau umanitar”, a comentat Radev.

Sursa: BTA / Rador Radio România