BREAKING | Primarul general Ciprian Ciucu își impune bugetul Capitalei pe 2026 în forma dorită | Vot cu largă majoritate | Zeci de milioane de lei mutate către spații verzi, regenerare urbană și consolidări

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Consiliul General al Municipiului București a adoptat marți bugetul Capitalei pentru 2026, cu o largă majoritate, într-o ședință extraordinară convocată pe fondul întârzierii votului până în luna mai, situație pe care primarul general Ciprian Ciucu a numit-o „absurdă”. Bugetul a fost aprobat cu modificările propuse în aceeași ședință de primarul general, principalul amendament al acestuia, care a vizat redistribuirea a zeci de milioane de lei către spații verzi, regenerare urbană și consolidări, fiind adoptat cu 45 de voturi pentru. La votul final, s-au înregistrat 48 de voturi „pentru” și cinci „abțineri”.

Amendamentul primarului general, adoptat de CGMB, vizează, între altele, suplimentarea cu peste 57 de milioane de lei a bugetului Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB), instituție ce urmează să primească un rol extins în administrarea spațiilor verzi și a infrastructurii urbane, care ar trebui să funcționeze, conform reorganizării, începând din luna iunie 2026, ca un „super ADP” al Capitalei.

Sunt finanțate, de asemenea, amenajarea spațiului public urban Podul Calicilor și a cheiului Dâmboviței între Piața Unirii și Izvor. Totodată, este finanțat „Planul operațional centura verde București – Ilfov”, iar în buget sunt incluse și lucrări de apărare și amenajare a malurilor în zona lacului Herăstrău.

Fondurile pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic cresc cu peste 60 de milioane de lei, în timp ce bugetul Administrației Străzilor este suplimentat cu peste 11 milioane de lei, iar Direcția Generală de Poliție Locală și Control primește aproximativ 7,4 milioane de lei în plus.

În total, bugetul total al Municipiului București ajunge la aproximativ 8,49 miliarde de lei, în creștere cu 14,5% față de anul precedent, 2025. Din această sumă, circa 2,1 miliarde de lei sunt alocate investițiilor, în timp ce aproximativ 4 miliarde de lei merg către cheltuieli de funcționare.

Subvențiile reprezintă aproximativ 2,5 miliarde de lei și sunt direcționate către termoficare și transportul public, STB.

Alte ajustări au vizat spitale, proiecte de digitalizare și instituții culturale.

Conform bugetului, la partea de investiții, aproximativ 1 miliard de lei este alocat modernizării sistemului de termoficare, iar o sumă similară merge către reabilitarea și extinderea rețelei de tramvai. Bugetul include și finanțări pentru proiecte precum Prelungirea Ghencea, modernizarea bulevardului Dimitrie Pompeiu, consolidarea clădirilor vulnerabile seismic și intervenții la Pasajul Basarab.

Primarul general, Ciprian Ciucu, a declarat în plen că bugetul Capitalei este unul dificil de gestionat și de înțeles, dar că a fost prezentat public într-o formă mai accesibilă decât în anii anteriori. El a menționat că Bucureștiul funcționează cu un buget „imens”, cu mii de linii bugetare, și a criticat întârzierea adoptării acestuia, arătând că este „absurd” ca votul să aibă loc abia în luna mai, în condițiile în care mai rămâne doar jumătate de an pentru execuție.

În același timp, edilul a respins criticile punctuale din Consiliu, în special venite din partea consilierului general Ovidiu Zară (AUR), pe care le-a descris drept „whataboutism” – adică abordări de tipul „de ce nu se alocă bani și pentru alte domenii” – insistând că bugetul trebuie analizat în ansamblu.

În același context, primarul a invocat situația proiectului de regenerare urbană din zona Uranus – Palatul Parlamentului, pe care l-a prezentat drept un exemplu de investiție blocată nu de lipsa banilor, ci de probleme administrative. El a explicat că proiectul nu poate fi lansat în forma actuală deoarece terenurile nu sunt integral în administrarea Primăriei, fiind necesare protocoale cu mai multe instituții. Potrivit acestuia, proiectul implică acorduri cu instituții precum Parlamentul, Academia Română sau alte structuri ale statului, ceea ce complică și întârzie implementarea. Ciucu a arătat că există două variante: fie așteptarea tuturor acordurilor pentru o intervenție amplă, fie lansarea proiectului pe o zonă mai restrânsă, cu extindere ulterioară, menționând că finanțarea ar putea fi discutată la o rectificare bugetară.

Primarul a mai declarat că, odată cu adoptarea bugetului, Primăria va începe plata unor datorii restante, inclusiv către persoane cu handicap, arătând că aceste obligații, deși țin în mod normal de stat, au fost preluate la nivelul municipalității în anii anteriori.

În aceeași ședință, Consiliul General a aprobat și reorganizarea Poliției Locale a Capitalei, care presupune reducerea numărului total de posturi de la 514 la 384 și diminuarea funcțiilor de conducere de la 47 la 26, măsura fiind justificată, conform referatului de aprobare, prin nevoia de reducere a cheltuielilor și eficientizare administrativă.