BREAKING Posibil compromis între Germania, Ungaria și Polonia pe bugetul total de 1.800 de miliarde de euro și condiționarea de statul de drept. Liderii UE negociază o declarație care interpretează mecanismul criticat de Budapesta și Varșovia

Liderii Germaniei (care deține președinția rotativă a UE), Poloniei și Ungariei sunt aproape de găsirea unei soluții care să deblocheze negocierile privind pachetul financiar de 1.800 miliarde euro pentru viitorii șapte ani, potrivit vicepremierului Poloniei și corespondentului Financial Times la Bruxelles.

Soluția negociată de UE 25, pe de o parte, și Ungaria și Polonia, pe de altă parte, este o ”declarație interpretativă” privind modul în care se aplică mecanismul care leagă fondurile europene de respectarea statului de drept, potrivit corespondentului FT, Mehreen Khan.

Declarația interpretativă, care ar urma să fie adoptată de șefii de stat și de guvern ai UE la Consiliul European din 10-11 decembrie, ar arăta că acest mecanism de aplică doar proiectelor din noul buget UE (2021-2027) și ar permite atacarea la CJUE a unei eventuale decizii de sancționare.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

În plus, prin această declarație interpretativă s-ar mai introduce un filtru în procesul de sancționare – un răgaz de trei luni pentru ca problema să fie discutată în Consiliul European.

Jaroslaw Gowin, vicepremierul Poloniei, a declarat astăzi pentru presa locală, citată de Bloomberg, că s-a ajuns la un compromis între Polonia, Ungaria și Germania, dar a refuzat să dea detalii.

Reamintim că Ungaria și Polonia s-au opus prin veto adoptării bugetului multianual al UE și pachetului financiar pentru relansarea economică post-pandemie, ambele în valoare totală de 1.800 miliarde de euro (1,8 trilioane de euro). Cele două state s-au izolat de restul de 25 de state membre, care au amenințat că vor recurge la o înțelegere interguvernamentală ce ar fi făcut ca Polonia și Ungaria să nu mai primească fonduri de relansare a economiei – o lovitură dură pentru cele două state puternic dependente de banii europeni.

Foto: Viktor Orban și Angela Merkel (sursa: Guvernul Ungariei / Barna Burger)

Citește și:

Ungaria şi Polonia au blocat prin veto bugetul multianual al UE, ca urmare a condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept

UE intră pe soluția de avarie: Ungaria și Polonia, decuplate de la cele 750 de miliarde de euro din fondul fără precedent de relansare economică

EXCLUSIV Lista autostrăzilor și a marilor proiecte de infrastructură de 30 miliarde euro pe care România vrea să le finanțeze prin programul fără precedent NextGenerationEU – Draft

Presa internațională: Ungaria și Polonia aruncă UE în criză din cauza veto-ului pe mecanismul care leagă statul de drept de fondurile europene

Context. După ce la reuniunea ambasadorilor statelor UE din 16 noiembrie a fost adoptat prin majoritate calificată un mecanism ce condiţionează accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, Polonia şi Ungaria au blocat prin veto într-un vot preliminar la aceeaşi reuniune bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi planul ”Next Generation” care constă într-un un fond de redresare de 750 de miliarde de euro.

Mecanismul, adoptat în urma unei înţelegeri între Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE, permite suspendarea fondurilor europene în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta încalcă statul de drept, dacă statele membre aprobă prin majoritate calificată această măsură împotriva respectivei ţări.

Guvernele de la Varşovia şi Budapesta văd în acest mecanism un instrument politic arbitrar şi abuziv prin care să fie sancţionate ţările care promovează politici neagreate la Bruxelles. Ungaria se teme în special că va fi sancţionată pentru măsurile ei împotriva migraţiei şi pentru chestiunile ce ţin de identitatea de gen, precum înscrierea definiţiei familiei tradiţionale în Constituţie propusă recent de guvernul de la Budapesta, în timp ce Polonia se află în conflict cu instituţiile europene pe tema reformelor judiciare şi a drepturilor persoanelor LGBT.

Una dintre opţiunile analizate acum de Comisia Europeană pentru a ocoli veto-ul acestor două ţări faţă de planul ”Next Generation” este iniţierea unei ”cooperări consolidate”, un mecanism prevăzut în tratate şi care permite unui grup de cel puţin nouă state membre să lanseze o iniţiativă la care nu doresc să participe şi celelalte state membre.

O altă idee ar fi ca statele membre care doresc să participe la fondul de redresare să ofere garanţiile financiare necesare pentru ca executivul comunitar să poată emite datoria comună cu care se va finanţa acest fond, astfel încât să nu mai fie nevoie de decizia privind resursele proprii (care cuprinde sursele de finanţare ale mecanismului), blocarea acestei decizii fiind modalitatea prin care Polonia şi Ungaria au opus acel veto.

O a treia variantă ar presupune un acord interguvernamental între statele interesate, dar Bruxellesul consideră că această opţiune este mai puţin atractivă, întrucât ar necesita mai mult timp şi, în plus, atragerea de împrumuturi de pe pieţe prin această schemă ar creşte gradul de îndatorare al statelor membre.

În orice caz, Comisia Europeană estimează că statele UE nu vor putea începe să acceseze sumele prevăzute în acest fond mai devreme de iunie 2021, întrucât mai este nevoie de timp pentru procesele de ratificare în statele membre şi de aprobarea executivului comunitar pentru planurile naţionale de redresare, explică responsabilul menţionat.

Cât despre bugetul multianual, pentru ca acesta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021 este nevoie ca liderii celor 27 de state membre să-l aprobe la summitul din 10-11 decembrie, astfel încât Parlamentul European să-l poată vota în timpul rămas până la sfârşitul anului.