BREAKING Parlamentul European a aprobat cu majoritate legislația anticorupție comună pentru toate statele UE / Ce prevăd regulile de bază

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Parlamentul European a votat, în sesiunea plenară de joi, noua legislație anticorupție, comună statelor UE, convenită deja de Comisia Europeană și statele membre.

Parlamentul UE a aprobat astfel, cu majoritate, reguli anticorupție comune, a transmis fostul europarlamentar Vlad Gheorghe care în prezent este consilierul premierului Ilie Bolojan.

Gheorghe susține că este unul dintre proiectele din mandatul său de europarlamentar și că multe texte îi aparțin:

„Cele mai importante prevederi:
1. Cadru penal unic la nivelul UE pentru combaterea corupției;
2. Definiții comune pentru: mită, deturnare de fonduri, trafic de influență, obstrucționarea justiției, ÎMBOGĂȚIRE ILICITĂ (#IALEBanii);
3. Pedepse minime la nivel UE.
Adică:
1. Penalii să nu poată fugi dintr-o jurisdicție în alta după cum le convine situația;
2. Să nu se poată juca fiecare putere politică locală cu definițiile și pedepsele infracțiunilor (metoda Dragnea) ;
3. Recuperarea prejudiciilor obligatorie în stil „Ia-le Banii”.
Am luptat mult ca această Directivă să devină realitate și votul de astăzi este un succes european îndelung așteptat”, arată Vlad Gheorghe într-un mesaj publicat joi, pe Facebook.

G4Media a arătat în 23 martie că legislația prevede standarde minime pentru modul în care statele membre definesc și sancționează infracțiunile de corupție în codul lor penal. Noul act legislativ conține, de asemenea, măsuri de prevenire a corupției și norme pentru o investigare și o urmărire penală mai eficace.

Acest act legislativ nou stabilește standarde la nivelul UE, astfel încât o serie de fapte să fie incriminate și definite în același mod în toate statele membre.

Următoarele fapte vor fi pedepsite acum ca infracțiuni în întreaga UE: darea sau luarea de mită în sectorul public și în cel privat, deturnarea de fonduri, traficul de influență, obstrucționarea justiției, îmbogățirea prin infracțiuni de corupție, disimularea și anumite încălcări grave prin exercitarea ilegală a funcției de serviciu public.

Pe lângă alinierea definițiilor infracțiunilor de corupție, statele membre trebuie să instituie pentru acestea același nivel de sancțiuni. Sancțiunea pentru autorii infracțiunilor va fi de la o pedeapsă maximă cu închisoarea de trei până la cinci ani, cel puțin, în funcție de infracțiune.

Persoanele condamnate pentru infracțiuni de corupție pot suferi sancțiuni suplimentare, cum ar fi amenzi, demiterea dintr-o funcție publică, decăderea din dreptul de a deține o funcție publică sau de a exercita o funcție de serviciu public și excluderea de la accesul la procedurile de achiziții publice și la fonduri publice.

Și în cazul persoanelor juridice (adică al firmelor) se vor aplica sancțiuni. Actul legislativ prevede că aceste sancțiuni vor lua forma unor amenzi, în cazul cărora nivelul maxim variază între cel puțin 3% și 5% din cifra lor de afaceri totală la nivel mondial sau între cel puțin 24 și 40 de milioane EUR, în funcție de infracțiune.

Consiliul și Parlamentul European au convenit, de asemenea, asupra unor norme care stabilesc cazurile în care un stat membru are competență asupra unei infracțiuni și, prin urmare, este obligat să inițieze proceduri. Ca regulă generală, statele membre au competență asupra infracțiunilor săvârșite pe teritoriul lor, în cazul în care autorul infracțiunii este resortisant.

În plus, fiecare stat membru poate decide să își extindă competența asupra faptelor săvârșite în afara teritoriului său, în cazul în care:

• autorul infracțiunii își are reședința obișnuită pe teritoriul său
• infracțiunea este săvârșită împotriva unuia dintre resortisanții săi sau a unei persoane care își are reședința obișnuită pe teritoriul său
• infracțiunea este săvârșită în beneficiul unei persoane juridice stabilite pe teritoriul său
• infracțiunea este săvârșită în beneficiul unei persoane juridice pentru orice activitate desfășurată integral sau parțial pe teritoriul său

Pentru a se reduce numărul infracțiunilor de corupție și a se limita riscul de corupție, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a sensibiliza publicul cu privire la efectele nocive ale corupției și pentru a asigura transparența și responsabilitatea în administrațiile publice, în interesul prevenirii corupției.

Alte măsuri de prevenție includ:

• instituirea unor organisme care vor fi însărcinate cu prevenirea și reprimarea corupției. Aceste organisme (sau unități) trebuie să poată funcționa fără ingerințe nejustificate și trebuie să dispună de suficient personal calificat și de resurse financiare
• efectuarea unei evaluări la intervale corespunzătoare pentru a identifica sectoarele sau ocupațiile cele mai expuse riscului de corupție și elaborarea unor măsuri pentru a aborda principalele riscuri de la nivelul sectoarelor sau ocupațiilor identificate
• luarea măsurilor necesare pentru a se asigura că orice persoană care raportează infracțiuni, care furnizează dovezi sau care cooperează în alt mod cu autoritățile competente are acces la măsuri de protecție, de sprijin și de asistență în contextul procedurilor penale

Acest act legislativ nou, o directivă a UE, va înlocui două acte legislative separate ale UE: unul din 2003 privind corupția în sectorul privat și o Convenție a UE din 1997 privind corupția care implică funcționari ai UE sau funcționari ai statelor membre ale UE.