Biden îl primeşte la Casa Albă pe premierul Suediei, într-un gest de solidaritate, cu o săptămână înainte de summitul NATO

Preşedintele Joe Biden îl primeşte miercuri la Casa Albă pe premierul Suediei, Ulf Kristersson, cu o săptămână înainte de summitul NATO, într-un demers evident de solidaritate, în condiţiile în care Statele Unite fac presiuni pentru intrarea ţării nordice în alianţa militară, împiedicată în prezent de Turcia şi Ungaria, relatează Associated Press, citată de News.ro.

Joe Biden şi prim-ministrul Ulf Kristersson vor „trece în revistă cooperarea în creştere în domeniul securităţii şi îşi vor reafirma opinia că Suedia ar trebui să adere la NATO cât mai curând posibil”, a precizat Casa Albă într-un comunicat în care anunţă întâlnirea. Liderii vor discuta, de asemenea, despre războiul din Ucraina şi chestiuni referitoare la China.

Suedia şi vecina sa Finlanda au pus capăt politicii lor de lungă durată de nealiniere militară după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Ambele au solicitat aderarea la NATO, căutând protecţie sub umbrela de securitate a organizaţiei militare transatlantice. Finlanda, care împarte o graniţă de 1.300 de kilometri cu Rusia, s-a alăturat NATO în aprilie. Dar Suedia, care a evitat alianţele militare timp de peste 200 de ani, şi-a văzut ascensiunea întârziată de Turcia şi Ungaria, în condiţiile în care NATO are nevoie de aprobarea unanimă a tuturor membrilor săi pentru a se extinde.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

summitul alianţei din 11-12 iulie de la Vilnius. Intrarea Suediei ar fi un eveniment puternic din punct de vedere simbolic şi cel mai recent indiciu al modului în care războiul Rusiei determină ţările să fie solidare şi să adere la alianţă. Aceste speranţe s-au diminuat însă.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a opus, guvernul său acuzând Suedia că este prea indulgentă faţă de grupuri despre care spune că reprezintă o ameninţare la adresa securităţii, inclusiv organizaţii militante kurde şi persoane asociate cu tentativa de lovitură de stat din 2016 din Turcia. Săptămâna trecută, el a condamnat Suedia din cauza unui protest în care a fost ars un exemplar al Coranului. Poliţia suedeză a permis protestul care a avut loc în faţa unei moschei din centrul Stockholmului, invocând libertatea de exprimare după ce o instanţă a anulat o interdicţie privind o ardere similară a Coranului.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că va reuni joi înalţi oficiali din Turcia, Suedia şi Finlanda pentru a încerca să depăşească obiecţiile Turciei.

De asemenea, Ungaria nu a ratificat încă aderarea Suediei. Parlamentarii maghiari au declarat că un vot parlamentar în acest sens, amânat de mult timp, nu va avea loc până la sesiunea legislativă din toamnă. Guvernul premierului ungar Viktor Orban a afirmat că politicienii suedezi au spus „minciuni flagrante” cu privire la starea democraţiei din Ungaria. Oficiali ungari de rang înalt au declarat că susţin candidatura Suediei, formulând în acelaşi timp cereri vagi către Stockholm drept condiţii prealabile pentru aprobarea admiterii în NATO.