BBC: Banii Rusiei pentru voturi ajung în Republica Moldova în timp ce ţara se pregăteşte să meargă la urne

Câinii de urmă de la Aeroportul Chişinău au muncit din greu în ultimele luni, căutând bani care ar putea fi dovezi ale ingerinţei Rusiei în politica moldovenească, relatează BBC, transmite News.ro.

Ami, un retriever negru, adulmecă bine din toate părţile fiecare valiză care ajunge pe banda bagajelor. Dacă detectează bani, se va opri. În luna mai, Ami făcea asta foarte des.

Atunci ofiţerii vamali au început să găsească sume mari de bani la pasagerii care soseau cu zboruri de legătură de la Moscova. Oameni care nu mai ieşiseră niciodată din Moldova se întorceau din Rusia cu teancuri de bancnote.

„Aproape toţi aveau bani: 2.000, 3.000, 7.000 de euro”, îşi aminteşte şeful vămilor de la Aeroportul Chişinău, Ruslan Alexandrov. Sumele în sine nu erau ilegale, dar modelele erau suspecte.

„Erau anumite zboruri: Moscova-Istanbul-Chişinău, Moscova-Erevan-Chişinău”, explică şeful vămii. „În mod normal, oamenii nu vin cu atât de mulţi bani. Nu din Moscova”.

Aşa că poliţia şi procurorii au început să confişte banii. Într-o singură zi, se spune că au confiscat 1,5 milioane de dolari (1,2 milioane de lire sterline). Nimeni nu şi-a cerut vreodată banii înapoi.

Autorităţile cred că aceşti cărăuşi de bani făceau parte dintr-o operaţiune majoră şi continuă de cumpărare de influenţă politică condusă de un oligarh moldovean fugar pe nume Ilan Shor. Condamnat pentru fraudă majoră la Chişinău, acesta locuieşte în prezent în Rusia, care nu îl va extrăda.

Înaintea a două voturi cheie din acest weekend, aeroportul capitalei este în alertă. Zborurile de pe toate rutele cu „risc ridicat” sunt întâmpinate de câini de urmă şi cel puţin jumătate dintre pasageri sunt traşi deoparte pentru scanarea suplimentară a bagajelor.

Duminică, preşedinta Maia Sandu candidează pentru a fi realeasă cu o platformă pro-europeană fermă, având 10 candidaţi. Mulţi simpatizează deschis cu Moscova; unii văd Moldova ca pe o „punte”.

De asemenea, alegătorii vor avea ocazia să voteze în cadrul unui referendum pentru a stabili dacă obiectivul Moldovei de aderare la UE va fi înscris în Constituţie. De fapt, discuţiile privind aderarea au început deja, însă ţara se află într-o luptă privind direcţia sa politică de zeci de ani, încă de când Moldova şi-a câştigat independenţa faţă de Moscova, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice.

Această luptă Est-Vest s-a intensificat după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Preşedinta Sandu – o fostă economistă a Băncii Mondiale, aleasă iniţial pe baza promisiunii de a elimina corupţia – a orientat apoi Moldova mult mai puternic spre Occident. Ea a început să identifice deschis Rusia lui Vladimir Putin drept o ameninţare majoră la adresa securităţii.

Kremlinul neagă că ar juca vreun rol în politica de la Chişinău, dar oficialii de acolo acuză Rusia că operează prin intermediari pentru a perturba şi destabiliza ţara.

„Nu am cunoştinţă de niciun alt loc în care să fi văzut o încercare atât de neruşinată şi deschisă de a corupe un scrutin”, a declarat săptămâna aceasta procurorul-şef anticorupţie din Moldova, Veronica Dragalin.

Născută în Moldova, ea şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în SUA – cel mai recent ca procuror în Los Angeles – înainte de a se întoarce în ţară şi de a se angaja într-un birou mic, la etajul cinci al unui bloc din era sovietică, cu un lift defect.

Echipa sa spune că a descoperit, în colaborare cu poliţia, o schemă piramidală de plăţi condusă în mod deschis din Rusia de Ilan Şor şi grupul său.

„Vorbim despre o ţară străină care trimite bani în încercarea de a influenţa alegerile”, explică Dragalin. Ea a detaliat dovezile obţinute prin intermediul interceptărilor telefonice, al infiltraţilor în poliţie şi al martorilor – dintre care unele au fost făcute publice de biroul său.

„La început au încercat să facă totul să pară legitim. Acum este aproape ca şi cum ar încălca flagrant toate legile… [şi] influenţează în mod deschis decizia de vot”, spune procurorul. „Scopul principal este ca referendumul să eşueze”.

Potrivit echipei sale, odată ce cărăuşii de bani au fost depistaţi la aeroport şi această rută a devenit mai dificilă, plăţile au început să fie canalizate prin intermediul unei bănci ruse sancţionate, PSB.

Până la începutul lunii octombrie, până la 130 000 de alegători primiseră bani prin această schemă – aproximativ 10% din electoratul activ, potrivit lui Viorel Cernăuţeanu, şeful poliţiei.

„Numai în septembrie au fost transferaţi 15 milioane de dolari (12 milioane de lire sterline)”, a spus el, explicând cum s-au putut urmări fondurile şi destinatarii deoarece aceştia au furnizat date personale pentru a deschide un cont bancar.

Oferirea de bani sau bunuri în schimbul voturilor este o infracţiune pasibilă de cinci ani de închisoare. Luna trecută, o nouă lege a transformat în infracţiune administrativă şi acceptarea de bani.

Însă în una dintre cele mai sărace ţări din Europa nu este greu să găseşti destinatari dispuşi să primească bani.

Anchetatorii moldoveni recunosc că nu pot identifica sursa fondurilor vărsate în banca PSB – fie că este vorba de banii statului rus, de capital privat sau de banii pe care Ilan Şor a fost condamnat că i-a furat în Moldova.

Dar el însuşi este foarte deschis cu privire la acţiunile şi scopurile sale. Într-o postare recentă tipică pe TikTok, Şor a făcut apel la un „NU ferm” faţă de UE. Apoi i-a îndemnat pe urmăritori să aleagă „preşedintele pe care îl aleg eu, ca pe cineva cu care pot lucra”.

În schimb, el a promis pensionarilor plăţi lunare suplimentare de 5 000 de lei moldoveneşti, adică aproximativ 200 de lire sterline.

Şor a fugit din Moldova în 2019 şi a fost ulterior condamnat în absenţă pentru spălare de bani şi deturnare de fonduri. Anul trecut, partidul său a fost interzis şi el se află, de asemenea, sub sancţiuni occidentale, fiind acuzat de „campanii de influenţă malignă” pentru Rusia.

Companiile media care au legătură cu el, canalele Telegram şi diverse grupări politice au fost toate blocate. Dar mesajul său – anti-UE, simpatic Moscovei – încă se infiltrează.

Unii rămân receptivi la asta, precum şi la bani.

Ilya Uzun este un mare fan. Viceguvernatorul Găgăuziei, o mică regiune autonomă din sudul Moldovei, îl respectă şi pe preşedintele rus Vladimir Putin. Spune că acest lucru se datorează faptului că îi plac liderii puternici care, în opinia sa, „îşi pun ţara pe primul loc”.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei vecine nu a schimbat nimic în această privinţă.

Îl admiră pe fostul preşedinte american Donald Trump din acelaşi motiv, în timp ce dispreţul său faţă de UE – care i-a impus recent sancţiuni pentru „activităţi destabilizatoare” – se concentrează în principal asupra drepturilor LGBT, cărora li se opune virulent.

Opiniile pro-ruse şi relatările conduse de Kremlin au fost întotdeauna puternice în Găgăuzia, unde mulţi încă urmăresc canalele TV ruseşti de stat, în ciuda unei interdicţii naţionale.

În ultima vreme, Şor a investit masiv aici.

Viceguvernatorul se referă în mod repetat la el ca la „liderul nostru politic” şi trece peste condamnarea penală ca şi cum ar fi politică. „Încearcă să spui aici un cuvânt rău despre Ilan Şor şi oamenii te vor scuipa!”, declară Uzun.

El spune că Şor plăteşte pensii suplimentare pentru 30 000 de persoane din regiune şi reface 50 km de drumuri între satele izolate. „Tot ceea ce face el este pentru oameni”, se entuziasmează Uzun.

Procurorul anticorupţie a clarificat ulterior că utilizarea donaţiilor pentru cheltuieli sociale nu este o infracţiune. Dar canalizarea fondurilor Şor către partidele politice este o infracţiune – iar şefa lui Uzun, guvernatorul regional Evghenia Gutul, a fost acuzată de acest lucru.

Uzun insistă că oamenii din Găgăuzia vor vota „aşa cum le spune Şor” – nu pentru bani, ci pentru că au încredere în el. „Tot ce se spune, că el este o armă a Kremlinului, care destabilizează Moldova: nu este deloc adevărat”.

Vineri, campania electorală din Republica Moldova a atins punctul culminant.

Maia Sandu a fost aşteptată la propriul său miting final în orăşelul Teleneşti, unde femeile în haine tradiţionale au cântat şi susţinătorii au aplaudat-o la trecere.

Ea nu a luat parte la dezbaterile electorale şi nu a dorit să vorbească cu BBC. Dar, adresându-se celor câteva sute de oameni la microfon, Sandu i-a îndemnat pe moldoveni să voteze pentru ea şi pentru UE ca fiind cea mai bună cale spre pace.

„Aceasta a fost o campanie foarte dificilă, cu multe minciuni şi bani murdari”, le-a spus ea, cerându-le alegătorilor să «pună ţara în afara pericolului» şi să-i împiedice pe adversarii ei «să deraieze Moldova de pe calea sa europeană».

Această cale a fost una anevoioasă timp de mulţi ani, cu multiple devieri. Cu toate acestea, Moldova a făcut deja alegerea sa şi a deschis negocierile de aderare cu UE.

Acum, un referendum pe care Sandu l-a iniţiat în încercarea de a consolida acest obiectiv şi de a-şi consolida propriul sprijin s-a transformat într-o mişcare politică riscantă.

Se pare că scrutinul prezidenţial nu este singurul vot de care trebuie să se îngrijoreze duminică.