Băsescu plusează la legea lui Dragnea pentru desecretizarea protocoalelor privind combaterea corupției: Solicită desecretizarea planurilor de acțiune SRI-DNA

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Senatorul PMP, Traian Băsescu, a depus un amendament la inițiativa legislativă pentru desecretizarea protocoalelor dintre SRI și DNA privind combaterea corupției prin care solicită ”desecretizarea de îndată” a planurilor de cooperare dintre cele două instituții, realizate în baza protocolului încheiat în 2009 între Parchetul general și Serviciul Român de Informații.

Potrivit unor surse judiciare consultate de G4Media.ro, ceea ce solicită, de fapt, Traian Băsescu, este desecretizarea planurilor de acțiune pe baza cărora lucrau procurorii DNA împreună cu cei de la SRI care făceau efectiv filajele, acțiunile de flagrant și interceptările.

Amendamentul fostului președinte a fost adoptat cu voturile senatorilor PSD și ALDE din comisiile de specialitate ale Senatului.

Potrivit propunerii lui Traian Băsescu:

• ”Se desecretizează de îndată toate planurile de cooperare realizate între DNA și SRI în baza art. 15 din Protocolul de cooperare între PICCJ și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr. 003064 din 04.02.2009”.

Un alt amendament adoptat de comisiile Senatului la legea privind desecretizarea protocoalelor îi aparține deputatului PSD Mircea Drăghici, trimis în judecată de DNA sub acuzația de abuz în serviciu și achitat în primă instanță. Social-democratul, co-inițiator al legii alături de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, propune revizuirea din oficiu a tuturor sentințelor definitive date pe bază de interceptări.

• „Cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existență a documentelor prevăzute la art. 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competența revine primei instanțe care a soluționat fondul cauzei”, se arată în amendametul lui Drăghici, adoptat de comisiile Senatului.

De asemenea, un alt amendament adoptat de comisii prevede că

• ”Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanțelor, cu acțiuni în revizuire”. Amendamentul vizează practic majorarea perioadei în care persoana poate cere despăgubirea de la 6 luni la 3 ani.

Raportul comisiilor urmează să intre în plenul Senatului pentru dezbatere și vot final, urmând ca apoi să fie transmis Camerei Deputaților, care este forul decizional.

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, au depus pe 27 iunie, pentru dezbatere și adoptare în procedură de urgență, propunerea legislativă privind declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și a tuturor documentelor care conțin informații clasificate în baza acesteia, a anunțat Senatul într-un comunicat de presă.

Propunerea legislativă prevede că, persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea să se adreseze instanțelor, cu acțiuni în revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.

De asemenea, inițiativa mai prevede că la data intrării în vigoare a legii, toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT nr. 17/2005 – inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informații cu DNA care au permis abuzuri împotriva cetățenilor -, vor fi declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură (detalii aici).

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește și: SURSE: Kovesi nu pleacă de la Parchetul General întrucât are vechimea şi e procuror DIICOT/ Efectele ordonanței lui Tudorel Toader: Peste 80 de procurori ar putea părăsi DNA şi DIICOT, dar iau în calcul să atace în instanţă deciziile de revocare