Autonomia Corsicii, anunțată de președintele Macron, reaprinde speranțele de autonomie pentru maghiarii din Transilvania. Oficial guvernamental din Ungaria: ”Un bun exemplu pentru UE”

Decizia președintelui francez Emmanuel Macron de a propune o modificare constituțională prin care insula Corsica să primească statut de autonomie a alimentat discursul autonomist și în Ungaria. Katalin Szili, consilier principal al premierului ungar Viktor Orban, a declarat că exemplul Corsicii este unul bun și ar putea întări aspirațiile de autonomie ale maghiarilor din Transilvania și ale secuilor.

Reluarea discuțiilor despre autonomia teritorială în Transilvania vine pe fondul tensiunilor majore din Spania, unde amnistia acordată de guvernul de stânga Sanchez liderilor autonomiști catalani condamnați pentru separatism a provocat proteste masive de stradă.

Consilierul principal Katalin Szili a declarat că este plină de speranță că președintele Emmanuel Macron a inițiat autonomia Corsicii și a corsicanilor în Franța, potrivit agenției de presă MTI, citată de Rador Radio România.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Acesta ar putea fi chiar un bun exemplu pentru Uniunea Europeană și ar putea întări aspirațiile de autonomie ale maghiarilor din Transilvania și ale secuilor, a mai spus oficialul ungar într-un discurs la adunarea generală a Federaţiei Organizațiilor Maghiare din Europa de Vest. În schimb, ea şi-a exprimat nemulţumirea din cauza faptului că Comisia Europeană nu a înscris încă pe ordinea de zi problema minorităţilor naţionale autohtone.

Reamintim că instituțiile Uniunii Europene nu au competențe în ceea ce privește minoritățile naționale, politicile publice legate de acest subiect fiind apanajul exclusiv al guvernelor.

Astăzi, în întreaga lume există comunități maghiare, a spus Szili, amintind că la ședința Comisiei Naționale de Coeziune a Parlamentului ungar, şi vicepremierul Zsolt Semjén a subliniat că maghiarii care trăiesc în diasporă au un rol la fel de important în politica naţională a Guvernului ca şi maghiarii care trăiesc în comunităţi compacte în mai multe zone din Bazinul Carpatic.

În discursul său, Katalin Szili a prezentat situația comunităților maghiare care trăiesc în țările învecinate, afirmând că numărul acestora este în scădere peste tot, iar situația lor poate fi considerată cea mai dificilă în Ucraina, în timp ce Comisia Europeană a propus începerea negocierilor de aderare cu această ţară.

Context

Invocând un „moment istoric”, președintele Emmanuel Macron a propus la 28 septembrie să se parcurgă „o nouă etapă” cu „intrarea Corsicii” în Constituția franceză și „autonomia” insulei, care nu ar fi „nici împotriva statului, nici fără stat”. „Statu quo-ul ar fi un eșec pentru noi toți”, a asigurat președintele Republicii, vorbind la Ajaccio în fața Adunării Corsicii, controlată de naționaliști.

Emmanuel Macron consideră că acesta este un „gest esențial de recunoaștere” și baza pentru „construirea unui cadru care să respecte unicitatea insulară și mediteraneeană”. „Sunt în favoarea recunoașterii în Constituție, în propriul său articol, a specificității comunității insulare corsicane, cel de comunitate insulară istorică, lingvistică și culturală”, a declarat el.

Emmanuel Macron a stabilit un termen de „șase luni” pentru ca guvernul și liderii corsicani să elaboreze un „text constituțional și organic care să fie supus aprobării”. „Și pe baza acestui text vom putea începe procesul de revizuire constituțională, apoi vom putea organiza consultarea în Corsica și, la final, vom putea pregăti proiectul de lege organică care va pune în aplicare această nouă etapă”, a enumerat șeful statului.

Din iulie 2022 și de la moartea în închisoare a lui Yvan Colonna (militant separatist condamnat pentru uciderea prefectului Claude Erignac în 1998), care a declanșat o mișcare de protest, un ciclu de discuții a fost pus în mișcare de către stat pentru a reflecta asupra cadrului instituțional pentru Corsica.

La începutul anului, președintele Macron s-a autoinvitat la reluarea negocierilor începute în iulie 2022. Șeful statului i-a asigurat pe aleșii corsicani că nu are „niciun tabu” sau „soluții prestabilite” în ceea ce privește viitorul instituțional al Corsicii. Potrivit Palatului Elysée, el se declară pregătit să includă orice modificări în proiectul său de reformă a Constituției, pe care a promis că o va face „după vară”. Aleșii corsicani și Ministerul de Interne urmau a fi invitați să facă o propunere înainte de 14 iulie.

Limba corsicană face parte din grupul italo-roman și este apropiată dialectelor vorbite în centrul Italiei. Populația corsicană a depășit 350.000 de locuitori la o suprafață de 8.722 km pătrați.