Augustin Lazăr respinge acuzațiile că ar fi refuzat eliberarea condiționată a unor deținuți politic înainte de 89: ”Este folosită drama acestora / Se urmărește influențarea desemnării noului procuror general”

Procurorul General al României, Augustin Lazăr, a reacţionat vineri, după ce Antena 3 a difuzat un interviu cu un fost deţinut politic de la penitenciarul Aiud care îl acuză că i-ar fi refuzat eliberarea condiţionată şi ar fi dispus pedepsirea sa din cauza unei poezii. Potrivit unor surse judiciare, miza scandalului este desemnarea procurorului general interimar după expirarea mandatului lui Lazăr

Lazăr susține într-un comunicat că, în calitate de procuror la Parchetul județean Alba, avea sarcină de serviciu să conducă comisia de liberări condiționate de la închisoarea Aiud, însă nu intra în atribuțiile procurorilor să sancționeze disciplinar deținuții.

Lazăr susține că acea comisie verifica din punct de vedere formal dacă deținuții îndeplineau condițiile legale pentru eliberare, adică dacă aveau fracția de pedeapsă executată și nu aveau raport de pedepsire.

Potrivit unei legi invocate de Lazăr, în cazul în care un deținut avea raport de pedepsire, formal nu putea fi eliberat, însă sancțiunile nu le dădea procurorul sau comisia de liberări, ci administrația penitenciarului. De acest lucru s-ar fi ocupat un anume locotenent colonel, Gheorghe Lazăr, sancționat de altfel de către CNSAS cu verdict de poliție politică.

”Resping orice afirmații potrivit cărora, în calitate de procuror delegat la Comisia de liberare condiționată a Penitenciarului Aiud, aș fi dispus sancționarea disciplinară a vreunei persoane condamnată penal, deținută în penitenciar, prin emiterea de rapoarte de pedepsire, solicitarea de astfel de rapoarte sau în orice altă modalitate.

Sancționarea disciplinară a condamnaților, emiterea acelor rapoarte de pedepsire așa cum erau denumite, se realiza în temeiul art. 21 din Legea nr.23/1969 pentru executarea pedepselor exclusiv de către administrația penitenciarului, la acea dată unitate militară în subordinea Ministerului de Interne, potrivit comunicatului de presă emis de Lazăr.

Liberarea condiţionată este o vocaţie pe care o au, prin voinţa legiuitorului, toţi condamnaţii care, după ce au executat fracţiile de pedeapsă stabilite de lege, după criteriile arătate, îndeplinesc, de asemenea, şi condiţia de a fi disciplinaţi şi de a da dovezi temeinice de îndreptare, inclusiv atunci când nu prestează muncă, ţinându-se seama şi de antecendentele lor penale. Așadar, executarea fracției legale impunea în continuare şi îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de lege, mai arată comunicatul citat.

Lazăr mai susține în comunicat că aprecierea comisiei de liberare se fundamenta în trecut, ca şi în prezent, pe existența sau inexistența rapoartelor de sancționare disciplinară în dosarul condamnatului, iar exercitarea acestui drept de apreciere în privința vocației era şi este supus examinării instanței.

”Aceste activităţi nu constituie acte de colaborare cu fosta Securitate, în lipsa vreuneia dintre actele şi acţiunile enumerate limitativ de art. 2 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 24/2008, ci se circumscriu unei competențe specifice fazei de executare a pedepselor”, a explicat procurorul general.

”Nu am fost lucrător sau colaborator al Securității, așa cum am mai arătat și cum Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a și stabilit”, a mai arătat Lazăr.

Procurorul general a explicat că procurorii aveau sarcină de serviciu să conducă comisiile de liberare condiționată. ”Potrivit art. 27 alin. (3) din Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, procurorul delegat al procuraturii județene în a cărui rază teritorială se afla penitenciarul era de drept președintele comisiei de propuneri în vederea liberării condiționate. Ca atare, participarea procurorului în aceste comisii era o obligație de serviciu, instituită prin lege şi aceasta nu atrage calitatea de lucrător al Securității prev. de art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 24/2008 în considerarea aparenței instituționale.

Noțiunile de lucrător al Securității și colaborator al Securității sunt clar definite în art. 2 lit. a) și b) teza I și teza finală din OUG nr. 24/2008 , ceea ce presupune:

– calitatea de ofițer sau subofițer al Securității sau Miliției, cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit care a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturile fundamentale; adică: trei condiții cumulative: apartenență instituțională (Securitate sau Miliție); o anumită calitate (ofițer, subofițer sau ofițer acoperit) şi anumite activităţi de suprimare/îngrădire a drepturilor fundamentale;

– calitatea de colaborator o poate avea orice persoană care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor”, spune Lazăr.

Lazăr susține în comunicat că drama foștilor deținuți politic este exploatată acum de persoane interesate.

”Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foști deținuți politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea, evident în contextul în care mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general. Prin astfel de acțiuni se urmărește influențarea desemnării pentru următorii trei ani a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, a explicat procurorul general.

Care e miza. Surse judiciare au explicat pentru G4Media.ro că miza scandalului creat în jurul lui Augustin Lazăr este legată mai puțin de candidatura sa pentru un nou mandat de Procuror general.

”E limpede că el nu va fi propus de ministrul Justiției pentru un nou mandat din moment ce același Tudorel Toader a cerut revocarea lui Lazăr din funcție. La fel se presupune că Toader nu îi va propune pe Daniel Horodniceanu și pe Gabriela Scutea din moment ce i-a respins deja pentru funcțiile de șef DIICOT și șef DNA. Și chiar dacă Toader ar propune un nou candidat pentru funcția de procuror general, e clar că procedura de numire nu va fi finalizată până la data de 29 aprilie, când expiră mandatul lui Augustin Lazăr, deci Secția pentru procurori a CSM va trebui să desemneze un interimar.

Potrivit cutumei, titularul postului rămâne în funcție ca interimar până la desemnarea unui procuror general plin. Fiind și an electoral prezidențial, cel mai probabil, Augustin Lazăr va rămâne în funcție ca procuror general interimar până după alegerile prezidențiale”, au explicat surse judiciare pentru G4Media.ro.

”Miza PSD-ALDE de a pune mâna pe Parchetul general este de a ajunge la dosarul 10 august și la dosarul lui Carmen Iohannis, soția președintelui. Și la Kovesi, care în acest moment este procuror DIICOT delegat la Parchetul general la Serviciul Îndrumare și Control, aflat în subordinea directă a procurorului general”, au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare.

Foto: InquamPhotos / George Călin