Asociație a producătorilor internaționali de medicamente: Tratamentele inovatoare ajung la pacienţii români cu peste 2 ani de întârziere, de la aprobarea europeană / Niciun medicament aprobat la nivel european în 2023 nu era compensat în România la începutul lui 2025

Tratamentele care salvează vieţi ajung la pacienţii români cu peste 2 ani de întârziere, de la aprobarea europeană, semnaleaza Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, relatează Agenția de presă Rador, care citează Radio București FM.
Azi, peste 47.000 de pacienţi aşteaptă actualizarea listei de medicamente gratuite, a cărei ultimă modificare a fost în aprilie 2024. Situaţia este confirmată de cele mai recente date ale studiului EFPIA privind Indicatorul de Acces la Medicamentele Inovatoare în ţările Europei, denumit ‘Patients W.A.I.T. 2024’.
Studiul arată că pacienţii români beneficiază doar de 19% dintre medicamentele aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului între 2020-2023, adică 1 din 5 medicamente. Spre comparaţie, cehii beneficiază de 61% dintre acestea, iar media Uniunii Europene este de 46%.
Mai mult, niciun medicament aprobat la nivel european în 2023 nu era compensat în România la începutul lui 2025. Timpul mediu de aşteptare este de 828 de zile, adică peste 2 ani până când un tratament inovator ajunge efectiv la pacientul român. Cu alte cuvinte, bolnavii din România aşteaptă cu doi ani mai mult pentru accesul la inovaţie medicală. În jurul nostru, cehii aşteaptă doar 581 de zile, ungurii 636 de zile, iar polonezii 723 de zile, în timp ce bulgarii aşteaptă 768 de zile.
”Fiecare medicament inovator care ajunge la pacienţi înseamnă şansa la o nouă viaţă alături de cei dragi. Fiecare zi de întârziere costă vieţi şi zile lungi de spitalizare. Ce înseamnă 2 ani pentru un pacient cu o boală cronică? Agravarea bolii, neşansa la o viaţă normală, riscul ca atunci când un tratament inovator ajunge la el să nu îl mai poată salva. Ce înseamnă 2 ani pentru un pacient bolnav de cancer? Riscul de a nu mai fi in viaţă”, a declarat Radu Gănescu, Preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), în cadrul evenimentului ”Inovaţia în Sănătate – drumul spre soluţii salvatoare, eficienţă şi încredere„, organizat de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
”Într-un context în care presiunile bugetare sunt tot mai mari, iar nevoia de servicii medicale creşte constant, accesul rapid la terapii inovatoare este esenţial pentru sănătatea românilor şi pentru sistemul de sănătate. Medicamentele moderne nu înseamnă doar controlul evoluţiei bolii pentru pacienţi, prevenirea spitalizărilor şi productivitate, ci şi optimizarea costurilor pentru întregul sistem medical. Iar progresul tehnologic accelerat va aduce şi medicamente tot mai eficiente şi soluţii terapeutice pentru bolile fără alternativă terapeutică. Suntem determinaţi ca, împreună cu profesioniştii din sănătate, să găsim căile potrivite pentru a aduce soluţii eficiente şi inovaţia mai aproape de pacienţi şi pentru a transforma provocările actuale în oportunităţi reale de modernizare”, a declarat Radu Răşinar, Preşedinte Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
România înregistrează cea mai mare rată de mortalitate tratabilă din Uniunea Europeană. Fiecare zi de întârziere în actualizarea listei de medicamente înseamnă pierderi de oportunităţi pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi calităţii vieţii pacienţilor. În plus, întârzierile cresc costurile pentru sistemul de sănătate, ducând la spitalizări prelungite şi pierderi de productivitate, amplificând astfel pe termen lung povara financiară a sistemului sanitar.
Blocajul în acest proces afectează şi mediul investiţional din sectorul medical. Incertitudinea generată descurajează parteneriatele strategice şi proiectele de colaborare între autorităţi şi industria farmaceutică, limitând oportunităţile de progres.
Pacienţii români au nevoie de un acces constant şi predictibil la medicamente inovative în egală măsură cu ceilalţi pacienţi din Uniunea Europeană.
Productivitatea unei ţări este corelată cu îmbunătăţirea indicatorilor de sănătate. Este esenţial ca autorităţile relevante să prioritizeze procesul de actualizare a listei de medicamente compensate, astfel încât pacienţii români să aibă acces la cele mai eficiente opţiuni terapeutice şi în linie cu standardele europene acceptate. Doar printr-o colaborare strânsă între autorităţi, medici, pacienţi şi industria farmaceutică putem construi un sistem de sănătate sustenabil şi eficient, capabil să răspundă nevoilor cetăţenilor, să asigure echitatea îngrijirii medicale şi să stimuleze creşterea economică pe termen lung.
Industria farmaceutică inovatoare contribuie în mod semnificativ la economia României. Totalul contribuţiilor şi impozitelor plătite de companii către statul român, inclusiv taxa de clawback şi alte taxe, a fost de peste 6 miliarde de RON în 2023 (reprezentând aproximativ 1% din Bugetul de Stat).
Adoptarea progresului tehnologic în sănătate poate reduce decalajul faţă de standardele europene de tratament şi va poziţiona România ca un actor competitiv pe piaţa globală a sănătăţii. Investiţiile în cercetarea farmaceutică nu doar că aduc beneficii economice, dar şi sporesc calitatea serviciilor medicale oferite populaţiei.
Industria farmaceutică inovatoare oferă pacienţilor români cu boli care nu au alternative terapeutice cele mai recente descoperiri şi inovaţii prin studii clinice realizate în România, contribuind semnificativ la bugetul de stat prin investiţii directe şi plata de taxe şi impozite.
În plus, companiile sprijină pacienţii şi sistemul de sănătate prin acoperirea financiară a multor teste necesare de diagnostic şi prognostic pentru pacienţi, programe de acces timpuriu la tratament, programe de educaţie medicală, programe de sprijin pentru pacienţi: mai mult de 500 milioane de RON în 2023, conform ultimului studiu privind impactul economic al industriei farmaceutice inovatoare, realizat de IQVIA.