Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Guvernul a aprobat, pe 24 iulie, normele metodologice de aplicare a Legii 288/2024 privind traseele pedestre de interes național, un demers legislativ inițiat pe baza experienței unice a Asociației Tășuleasa Social, cei care au creat Via Transilvanica, se arată într-un comunicat al Asociației.
După șapte ani de muncă pe teren, care au culminat cu inaugurarea primului traseu de lungă distanță din România – Via Transilvanica – organizația Tășuleasa Social anunță o reușită majoră: România are, în sfârșit, o legislație clară care reglementează și protejează traseele pedestre recreative de lung parcurs.
Via Transilvanica, drumul de peste 1.600 km ce leagă Putna de Drobeta-Turnu Severin, a fost lansat oficial în 2022, în lipsa oricărui cadru legal. Însă notorietatea traseului – inclus în publicații internaționale ca TIME, The Guardian, National Geographic – a scos la lumină o problemă sistemică: România nu avea o legislație dedicată acestor inițiative.
„Deși nu ne-am propus acest lucru și era cu mult peste puterile noastre, am fost singurii care aveau experiența directă și cunoștințele necesare pentru a iniția o propunere legislativă”, arată Asociația Tășuleasa Social într-un comunicat transmis G4Media.
Astfel, în colaborare cu două case de avocatură de top – Reff & Asociații | Deloitte Legal și Țuca Zbârcea & Asociații – asociația a redactat un proiect de lege care a fost înaintat Guvernului și adoptat de Parlament cu o largă majoritate în noiembrie 2024. Legea a fost promulgată ulterior de Președintele României, devenind Legea 288/2024.
Actul normativ stabilește un cadru coerent pentru amenajarea, protejarea și promovarea traseelor de lungă distanță. Totodată, deschide accesul la fonduri europene și parteneriate internaționale în domeniul turismului durabil, conservării patrimoniului și dezvoltării rurale.
Un pas crucial a fost însă adoptarea normelor metodologice, fără de care legea nu putea fi pusă în aplicare. Acestea au fost aprobate de Guvern pe 24 iulie 2025, în urma unui amplu proces de consultare cu specialiști în turism, administrație locală și legislație.
„Este un pas uriaș care transformă o idee îndrăzneață într-o realitate națională și oferă un model viabil de dezvoltare locală prin turism pedestru, identitate culturală și ospitalitate”, mai transmit reprezentanții Tășuleasa Social.
Asociația lucrează acum la dosarul de acreditare oficială pentru Via Transilvanica, care ar urma să devină primul traseu de lungă distanță recunoscut legal în România. „Dacă reușim, vom arăta că este posibil un model de colaborare transparentă și instituțională, pe un traseu care acoperă 10 județe și peste 120 de comunități locale”, mai arată aceștia.
Context
Via Transilvanica este un proiect inițiat în 2018 de Asociația Tășuleasa Social, cu scopul de a crea un traseu de drumeție care să traverseze România de la nord la sud-vest, punând în valoare patrimoniul natural și cultural al regiunilor străbătute. A fost construit în absența unei legislații specifice, fiind susținut de voluntari, sponsori și administrații locale.
Proiectul a primit mai multe distincții europene, printre care și premiul publicului oferit de Europa Nostra – organizația-pilot a Comisiei Europene pentru patrimoniu cultural.
Fain, bravo!
Proiectul „Via Transilvanica” este o sifonare de bani publici de la autorități județene și locale. În Occident există astfel de proiecte, dar stâlpii sunt simpli, din beton și costă ~100 euro bucata, nu 1000-5000 euro ca în România, care chipurile reprezintă opere de artă, sculptate în andezit dintr-o anumită carieră din Bistrița. Nimeni nu s-a întrebat cui aparține cariera, de ce a fost nevoie de astfel de cheltuieli publice, de ce traseul în zonele în care autoritățile nu au investit în stâlpi are un parcurs liniar, iar în zonele în care fiecare primărie a contribuit are un parcurs în zig-zag (doar-doar va fi nevoie de cât mai mulți stâlpi), de ce doar anumite locații (cazare, restaurante) sunt promovate și cine a avut de câștigat din acest proiect, având în vedere că multe dintre locurile străbatute de traseu nu sunt nici ofertante turistic și nici nu vor fi vreodată călcate de drumeți? O formă frumoasă de sifonare a banului public, prin intermediul unui ONG, care are ca paravan o vedetă și care ONG nu este obligat să publice clar și explicit proveniența banilor și modul în care au fost cheltuiți (doar dă socoteală membrilor ONG-ului).