Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Anul 2025 se încheie cu rezultate sub scenariul cu șanse mari de realizare, dar apropiate de estimările minime considerate certe, în ceea ce privește infrastructura rutieră majoră din România. În total, au fost dați în trafic 146,3 kilometri de autostradă și drum expres, foarte aproape de cei aproximativ 158 de kilometri considerați siguri la începutul anului, însă cu un minus semnificativ față de pragul de peste 200 de kilometri estimat în scenariul optimist. Retrospectiva este realizată de Asociația Pro Infrastructură.
Cea mai importantă realizare a anului este închiderea unor verigi lipsă, care permit circulația continuă pe drumuri rapide pe relațiile Craiova–Pitești–București–Constanța, pe o distanță de aproximativ 470 km, precum și București–Ploiești–Adjud, pe circa 241 km. Rețeaua rutieră din afara Arcului Carpatic începe astfel să capete coerență, după ani de fragmentare.
Diferența față de estimările inițiale a fost generată în principal de întârzierile de pe Autostrada A7, unde constructorul UMB a livrat în 2025 doar o inaugurare majoră, de 49 km, între Focșani și Adjud Nord, deschisă pe 23 decembrie. Astfel, față de cei peste 60 de kilometri considerați siguri, a rezultat un minus de aproximativ 11 km. UMB și-a concentrat resursele pe structurile complexe dintre Focșani și Tișița, în detrimentul altor tronsoane cu impact mai mare asupra traficului.
Pe parcursul anului au fost înregistrate întârzieri semnificative și pe alte șantiere. Tronsoane așteptate pentru primăvară au fost deschise abia vara sau toamna, unele cu întârzieri de până la un an față de termenele contractuale. O excepție pozitivă a fost Autostrada A1 Pitești–Curtea de Argeș, unde lucrările au fost finalizate chiar înainte de termen.
În contrast cu aceste decalaje, anumite proiecte au fost livrate conform calendarului, inclusiv tronsonul A7 Buzău Vest–Buzău Est, inaugurat la finalul lunii noiembrie. De asemenea, au fost deschise mai multe centuri ocolitoare și drumuri de legătură, printre care Făgăraș, Mizil, Biharia și conexiunea A1–DN69 din zona Timișoarei.
Potrivit evaluării de final de an, problema nu a fost lipsa finanțării, ci capacitatea de execuție a constructorilor. Facturile au fost plătite la zi, iar în unele cazuri chiar mai rapid decât termenele legale, inclusiv pe marile șantiere din Moldova.
Cu toate întârzierile, România încheie 2025 cu peste 1.416 kilometri de autostrăzi și drumuri expres în exploatare, dintre care aproape 146,5 km au fost adăugați în acest an. Autorii analizei anunță că vor reveni în zilele următoare cu previziunile pentru 2026, an care este anticipat drept unul de record în infrastructura rutieră.
Articolul complet semnat de Asociația Pro Infrastructură poate fi găsit AICI.
Cred ca realizarile in materie de autostrazi si DEx sunt foarte modeste!
Pe langa incompetenta autoritatilor care nu pot gestiona si impulsiona domeniul se observa o ingramadeala a constructorilor la contracte, la licitatii, la contestatii care nu produce decat frecangeala.
Sa ne aflam in treaba!
Muulte contestatii, constructorii isi dau la gioale, nu incep santierele, nu au logistica sa faca lucrarile dar se baga la licitatie incurcand lumea.
E mult cascaval iar instantele fac tot posibil sa incurce investițiile amânând la greu!
Probabil ca aici la contracte sunt șpagi grele dar nu am auzit de nicio ancheta penala pentru tot ce e suspect de coruptie pe aceasta zona!
Acest hei rup de pe retelele sociale ca s-a facut, s-a dres e doar o.forma deghizata a baladei Miorita!
😡😡
Un prag normal in constructia de autostrazi in Ro ar cere un minim de 500 sau 600 km an de an!
Pentru recuperarea innapoierii!