Arestări după ce protestele Extinction Rebellion au lovit capitale UE

Mai mulţi activişti ecologişti din grupul Extinction Rebellion au fost arestaţi luni, în timp ce reţeaua paneuropeană cerea din partea guvernelor acţiuni privind criza climatică şi un angajament de reducere a impactului schimbării climei, transmite Euobserver, citată de Rador.

Revendicările grupului înfiinţat în Regatul Unit au primit sprijinul societăţii civile şi pe al altor organizaţii ecologiste de pe tot cuprinsul Europei.

Mai mulţi activişti au fost arestaţi în diverse capitale europene – pentru montarea unei tabere de corturi pe un bulevard din Amsterdam, blocarea traficului la Berlin, ocuparea unui centru comercial din Paris şi baricadarea în vehicule la Westminster.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

Hai să lăsăm teoriile deoparte și să acționăm. Din seara asta!

6:04

„Ne pare rău. Nu vrem să te deranjăm pe tine, rudele tale şi cei dragi ţie, dar inacţiunea guvernelor în privinţa urgenţei climatice şi ecologice este o condamnare la moarte. Suntem îngroziţi, suntem furioşi şi trebuie să #AcţionămAcum”, a scris grupul pe Twitter.

În următoarele câteva săptămâni sunt aşteptate manifestaţii Extinction Rebellion în peste 60 de oraşe de pe tot globul, inclusiv Londra, Bruxelles, New York, Buenos Aires, Sydney, Cape Town şi Mumbai.

Tăierea finanţării combustibililor fosili

Peste 60 e ONG-uri au condamnat luni proiectul de „Politică de Credit pentru Energie”, publicat în iulie de Banca Europeană de Investiţii (EIB), şi au cerut instituţiilor financiare şi părţilor interesate din Europa să respecte în activitatea lor obiectivele Acordului de la Paris.

La conferinţa climatică de la Paris din decembrie 2015, 195 de state au adoptat primul acord global climatic, universal, cu obligativitate legală, care prevede menţinerea creşterii temperaturii globale sub 2 grade Celsius şi acţiuni pentru menţinerea ei la 1,5 grade.

„Schimbările propuse sunt contrare spiritului proiectului de propunere al EIB şi obiectivului general propus de UE de a se realiza neutralitatea climatică până în 2050”, se afirmă în scrisoarea remisă preşedintelui EIB, Werner Hoyer.
Societatea civilă cere EIB să înceteze a mai finanţa proiecte implicând combustibili fosili şi să revizuiască „limbajul vag” al politicilor europene care creează lacune legislative în favoarea industriei combustibililor fosili.

„Suntem îngrijoraţi că […] proiecte predominant de gaz fosil mai pot fi încă eligibile pentru a primi finanţare”, conform scrisorii.

EIB va juca un rol important în transmisia [sic! mai probabil „tranziţia” – n.trad.] energiei a UE, de aceea ar trebui să renunţe complet la combustibilii fosili şi să nu subvenţioneze proiecte cu combustibili fosili a căror viaţă e probabil să se extindă în a doua jumătate a acestui secol, conchide scrisoarea.

Neînţelegere în privinţa ţintelor climatice

Într-un scenariu neutru climatic, toate industriile bazate pe arderea combustibililor fosili vor trebui să se transforme în decurs de trei decenii, folosind o energie mai curată.

În 2014 UE şi-a stabilit o ţintă de reducere a emisiilor cu cel puţin 40% sub nivelul din 1990 până în 2030.
Parlamentul European a adoptat o rezoluţie pentru a aduce la zi ţinta UE, stipulând o reducere cu 55% a emisiilor în loc de 40%, până în 2030.

Preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat şi ea că mărirea reducerii e necesară pentru a „se realiza un impact real” şi fundamental pentru „Europa [pentru] a deveni primul continent neutru climatic din lume până în 2050”.

Însă nu toate statele membre sunt de acord cu ea.

Miniştrii de mediu ai UE nu au reuşi să se înţeleagă vineri asupra măririi ţintei climatice UE pentru 2030, după ce 10 state membre (Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Grecia, Ungaria, Lituania, Malta, Polonia şi România) au blocat această tentativă în Consiliul UE.

Anul acesta Cehia, Ungaria şi Polonia au refuzat de asemenea să semneze un text prevăzând neutralitatea climatică a UE până în 2050.

„De ce am decide cu 31 de ani înainte de vreme ce se va întâmpla în 2050?”, a declarat premierul ceh Andrej Babiš, care se întreba de ce trebuie să-şi asume Europa responsabilitatea, în vreme ce în alte ţări (China) emisiile cresc.

Actualul comisar al climei, Miguel Arias Cañete, a declarat vineri că în virtutea actualei legislaţii UE privind regenerabilele şi eficienţa energetică, cele 28 de guverne ale blocului vor trebui să taie emisiile cu aproximativ 45% până în 2030.

Însă activiştii ecologişti şi oamenii de ştiinţă afirmă că cifra nu e suficientă pentru a se evita fenomene meteo extreme, creşterea nivelului mărilor şi pierderea biodiversităţii.

Sursa: Euobserver.com/ Rador/ Traducere: Andrei Suba

Sursa Foto: Euobserver.com/ Autor: Julian Meehan