Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
După demisia prim ministrului britanic Keir Starmer din funcția de lider al Partidului Laburist, proaspăt alesul deputat și fost primar al orașului Manchester, Andy Burnham, și-a declarat intenția de a candida la șefia partidului și pe cale de consecință de a îi urma în funcția de prim ministru, scrie RFI.
Deocamdată, Burnham este singurul candidat declarat, ceea ar însemna că în acest caz nu ar urma un scrutin și el ar fi învestit în funcție, ceea ce în limbajul politic de aici s-ar numi “o încoronare”.
Evenimentele pe scena politică britanică par să se petreacă cu o viteză amețitoare. Vineri 19 iunie în zori s-a anunțat rezultatul scrutinului parțial din circumscripția parlamentară Makerfield, câștigat clar de Burnham. După numai trei zile, premierul Starmer, aflat sub o presiune crescândă din partea propriului partid, și-a anunțat demisia din funcție. Aproape imediat, Burnham și-a anunțat intenția de a candida la șefia Partidului Laburist, ceea ce ar însemna că fără un scrutin în rândul membrilor de partid, el putea deveni prim ministru în locul lui Starmer chiar din 17 iulie, după deschiderea perioadei de depunere a candidaturilor pe 9 iulie.
Dar după euforia a circa 200 de deputați Laburiști (din totalul de 403) care s-au pozat cu noul viitor probabil lider și prim ministru la Westminster, au apărut voci în partidul parlamentar care au avertizat împotriva unei “încoronări”. Au fost menționate două posibile contra-candidaturi, cea a fostului ministru adjunct al apărării, Al Carns, demisionat în semn de protest luna trecută față de eșecul majorării cheltuielilor militare, și ministrul adjunct al finanțelor. Niciunul dintre cei doi nu ar avea o șansă rezonabilă de a-l învinge pe Burnham și ar avea chiar probleme de a strânge cele minimum 81 de semnături din partea deputaților pentru a intra în competiție.
Un astfel de scrutin pentru șefia Partidului Laburist ar oferi posibilitatea unei dezbateri în cursul căreia să fie cunoscute pozițiile politice ale lui Burnham, fost deputat între 2001 și 2017 și ministru până în 2010. În campania electorală de la Makerfield, Burnham a fost extrem de vag și de mai multe ori a făcut întoarceri de 180 de grade față de poziții exprimate anterior.
O tranziție mai lentă ar fi mai avantajoasă și pentru Burnham, care revine în parlament după nouă ani și pe lângă un program de guvernare el trebuie să-și formeze o echipă. Mulți dintre deputații Laburiști nici măcar nu îl cunosc pe Burnham, care nu a candidat în alegerile parlamentare din 2017, 2019 și 2024 și nu are nici măcar legitimitatea lui Starmer care a condus partidul la o victorie clară în scrutinul de acum doi ani.
Burnham este de departe cel mai popular politician Laburist, dar dacă devine prim ministru va constata că având decizii grele de luat va începe să nemulțumească pe unii dintre parlamentarii săi și secțiuni întregi din electorat, iar popularitatea sa, ca a oricărui prim ministru britanic, va începe să se erodeze.