Analiză The Times: China, cuprinsă de ”greva” clienților dezvoltatorilor imobiliari

Criza pieței imobiliare, criza locurilor de muncă și politica dură „zero Covid” – toate se desfășoară în paralel în China, arată o analiză publicată de Ian Williams în ziarul britanic The Times. China este măturată de un nou tip de proteste, rapide și greu de reprimat de către liderii comuniști ai țării.

Zeci de mii de cumpărători de locuințe refuză să facă plățile la creditele ipotecare pentru casele lor neterminate, temându-se că banii ar putea fi furați de dezvoltatorii imobiliari.

Greva creditelor ipotecare se transformă într-un bulgăre de zăpadă și a ajuns în peste 100 de orașe. Nouă din zece proprietăți noi din China sunt vândute înainte de a fi terminate, iar plățile în avans reprezintă un colac de salvare pentru dezvoltatori și bănci. Partidul Comunist Chinez (PCC) este agitat și încearcă să șteargă știrile despre protest de pe rețelele de socializare pentru a-i împiedica pe greviști să se organizeze.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Autoritățile au convocat băncile chineze aflate în dificultate la discuții de urgență pentru a găsi o cale de ieșire din marasmul care amenință sănătatea sistemului financiar șubred al țării.

Revolta vine la doar câteva zile după ce autoritățile au trimis forțele de ordine violente pentru a dispersa un protest al deponenților care își cereau banii înapoi de la o serie de bănci regionale falimentare. Acestea sunt simptome ale stării dificile în care se află băncile și companiile imobiliare ale țării, pline de datorii, într-un moment în care chiar și cifrele de creștere ale Chinei, adesea umflate, arată că economia se oprește.

În ochii multor chinezi, legitimitatea Partidului Comunist constă în capacitatea sa de a asigura creșterea economică și stabilitatea – iar ambele sunt acum puse la încercare. Xi Jinping, liderul autoritar al Chinei, dorește ca un congres al partidului, care va avea loc mai târziu în acest an, să aprobe cel de-al treilea mandat al său, deschizându-i calea pentru a conduce pe viață și făcându-l cel mai puternic lider de la Mao Zedong încoace. Dar și-a făcut mulți dușmani și există zvonuri privind creșterea opoziției. Continuarea domniei sale nu mai pare atât de sigură.

Bula imobiliară din China se sparge după două decenii de construcții frenetice, care au văzut metropole întregi răsărite în întreaga țară, construite pe baza unor speculații galopante, „orașe fantomă” vaste și goale, cu toate facilitățile vieții urbane, dar fără oameni.

Conform unei estimări, China are 65 de milioane de apartamente goale, aproape suficient pentru a oferi câte unul pentru întreaga populație a Marii Britanii.

Proprietatea este principalul motor al economiei, reprezentând aproape o treime din PIB-ul Chinei. O mare parte din veniturile guvernelor locale provine din vânzarea de terenuri către dezvoltatorii imobiliari. La sfârșitul anului 2020, împrumuturile legate de proprietăți reprezentau un procent uimitor de 39% din împrumuturile bancare, potrivit autorităților de reglementare chineze. Sectorul imobiliar este, în multe privințe, un microcosmos al economiei în general: o combinație înfricoșătoare de datorii amețitoare, lipsă de transparență și randamente din ce în ce mai mici ale unor investiții risipitoare.

Această situație a fost exacerbată de politica sinucigașă din punct de vedere economic a lui Xi, „Covid zero”, cu blocajele sale nesfârșite, care stoarce și mai mult viața din economie.

Aproape unul din cinci tineri cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani nu are un loc de muncă. În trimestrul aprilie-iunie, produsul intern brut a crescut cu doar 0,4% față de anul precedent. În fiecare trimestru, economia s-a contractat, cu 2,6% față de perioada ianuarie-martie. Zilele de creștere economică cu două cifre s-au încheiat de mult.

Pe termen mai lung, China se confruntă cu o criză demografică acută, o moștenire autoprovocată de politica abandonată acum a copilului unic. Populația a început să se reducă, iar unele estimări sugerează că, până la jumătatea secolului, până la o treime dintre chinezi vor avea 65 de ani sau mai mult, ceea ce va exercita presiuni extreme asupra creșterii economice și asupra spitalelor copleșite și a sistemului de pensii subfinanțat al țării. Încercările guvernului de a oferi stimulente pentru familii mai numeroase au avut un impact redus.

PCC insistă că poate inova, îndepărtându-se de o economie bazată pe forța de muncă. Cu toate acestea, Xi a luat în vizor cele mai de succes companii de tehnologie din China, înăsprind controlul partidului – cu greu cea mai bună modalitate de a încuraja inovarea. Iar capacitatea Chinei de a fura, de a copia și de a aspira tehnologia occidentală devine din ce în ce mai dificilă pe măsură ce țările occidentale își înăspresc controalele și, în general, devin mult mai precaute față de Beijing.

Principalul vehicul al Chinei pentru a cumpăra influență în străinătate, programul său „Belt and Road”, se află sub o presiune severă. Programul este prezentat ca fiind un program de investiții în infrastructură în valoare de mai multe trilioane de dolari, care va binecuvânta lumea cu drumuri, căi ferate, porturi, aeroporturi, centrale electrice și telecomunicații construite de chinezi. Xi l-a descris ca fiind „un proiect al secolului”. În realitate, este plin de proiecte obscure și a împovărat cele mai sărace țări cu datorii imposibil de plătit. Este o întreprindere neocolonială clasică, un instrument folosit de Beijing pentru a modela lumea după imaginea sa și pentru a constrânge țările să îi susțină interesele.

Studii recente ale opiniei publice mondiale arată că imaginea Chinei este în cădere liberă. Motivele variază de la mușamalizarea focarului inițial de Covid-19 la atrocitățile împotriva uigurilor din Xinjiang, la sprijinul lui Xi pentru barbaria lui Vladimir Putin în Ucraina și la comportamentul diplomaților „războinici lupi” ai Chinei, care au înlocuit cuvintele măsurate cu amenințări și abuzuri.

Xi a fost nemilos în eliminarea rivalilor și în zdrobirea disidenței, așa că o mare parte a criticilor sunt codificate și prudente, dar acestea sunt în creștere.

O provocare pentru Occident este faptul că o Chină care a depășit apogeul poate fi, de asemenea, o Chină mai periculoasă și mai imprevizibilă. PCC sub conducerea lui Xi a devenit un instrument al naționalismului etnic beligerant, susținut de nemulțumiri și de victimizare și construit în jurul cultului lui Xi. El are o viziune întunecată și paranoică asupra lumii. Va fi foarte tentat să distragă atenția de la problemele tot mai mari pe care le are acasă prin agresiunea împotriva Taiwanului.