ANALIZĂ Suceava iese din carantină cu cel mai mare număr de infectați din țară, după presiunile puternicului baron local Gheorghe Flutur. Autoritățile au măsluit cifre la raportările de Covid, nu au raportat nici un caz de gripă în tot anul, iar persoanele au circulat în oraș mai mult decât înainte de carantină

Guvernul a scos miercuri din carantină Suceava și opt comune limitrofe, după presiuni puternice ale șefului Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, și ale celorlalte autorități locale. De altfel, ministrul Vela i-a mulțumit în conferința de presă direct lui Gheorghe Flutur, în ciuda dezvăluirilor despre dezastrul managerial de la Spitalul de Urgență, aflat în subordinea acestuia. Ridicarea carantinei a venit după un lobby intens al autorităților locale, cu cereri oficiale din partea șefului CJ, primarului Sucevei și primarilor de comune.

Au fost două cereri oficiale de ridicare a carantinei, ultima – luni, 11 mai, în urma votului unanim al membrilor Comitetului Județean pentru Starea de Urgență (CJSU), care au avut și acceptul Direcției de Sănătate Publică (DSP) din județ. Exact în acea zi, în Suceava se înregistrau aproape un sfert din totalul de noi cazuri de Covid-19 din România. Acum, Suceava e județul cu cei mai mulți infectați: 3.317.

Lobby-ul începuse de la debutul lunii mai. Pe 5 mai, Flutur le-a cerut primarilor să vină cu argumente puternice pentru ieșirea din carantină, potrivit Monitorul de Suceava. Pe 6 mai, el se arăta optimist privind ridicarea carantinei, deși cifrele arătau zeci de infectări noi zilnic în Suceava: ”Datele din ultimele zile arată o scădere a numărului de cazuri pozitive, precum și o creștere a numărului de persoane vindecate de COVID-19, lucru care mă face să fiu optimist și să sper în ridicarea măsurilor de carantină din județul Suceava” (Sursa)

Pe 12 mai, o nouă cerere de Flutur pentru ridicarea carantinei în județ: „Sucevenii merită aprecieri pentru modul în care au respectat regulile şi sper că o vor face şi în perioada următoare (…) Cu toţii ne dorim ca viaţa economico-socială să revină cât mai curând la starea normală. Pentru aceasta trebuie să facem eforturi pentru a se întrerupe răspândirea noului coronavirus şi să ieşim cât mai repede din această pandemie. Dincolo de orice discuţii, important este să respectăm regulile şi recomandările specialiştilor si autorităţilor”, spunea șeful liberal al CJ Suceava, citat de publicația Crai Nou.

Primarul Lungu: ”Murim din punct de vedere economic”

Din comunicatul de presă remis ulterior ședinței, de către Prefectura Suceava, reiese că cererea nu este nouă: ”(…) a venit în continuarea demersurilor către Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Național pentru Situații Speciale de Urgență, Departamentul pentru Situații de Urgență și Institutul Național de Sănătate Publică, de ridicare a carantinei în Suceava.”

Conform publicației Obiectiv de Suceava, ”Comunicatul Prefecturii arată că propunerea DSP a fost susținută de argumente tehnice de specialitate și medicale, de natură epidemiologică, care evidențiază trendul pozitiv al evoluției infecțiilor cu COVID-19 în județul Suceava în perioada 26 aprilie – 11 mai.”

La rândul său, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu declara, în aceeași zi, într-o înregistrare făcută în biroul său că ”Am putea spune că această situaţie este bunişoară şi ne-ar putea ajuta în demersurile noastre de ridicare a carantinei şi a măsurilor speciale. Fac tot ceea ce depinde de mine. În această perioadă am stat în contact cu Guvernul României. Am adus la cunoştință justificări, argumente, le-am transmis şi aceste tabele şi sper ca pe data de 15 mai să avem şi noi parte de măsuri de relaxare. (…) În acelaşi timp, am văzut o serie de formatori de opinie la televiziunile centrale care condamnă înainte de a ne judeca, spun că nu poate fi vorba de ridicarea carantinei la Suceava. Eu le spun că Suceava este un oraş normal. Este un oraş cu oameni normali, cu o majoritate covârşitoare de oameni sănătoşi, cu câţiva oameni bolnavi, la fel cum se întâmplă în toată România. La Suceava astăzi suntem pe un plafon de stabilitate, la fel cum se întâmplă în multe oraşe din România. De aceea eu sper ca pe data de 15 să anuleze Guvernul această stare de carantină de la Suceava.”
”Dacă nu se iau măsuri de relaxare a carantinării, murim din punct de vedere economic”, mai declarase primarul Lungu, cu câteva zile mai devreme, pentru Agerpres.

La puțin timp după ședința CJSU, Grupul de Comunicare Strategică raporta ca în precedentele 24 de ore, din cele 226 de cazuri de la nivel național, în județul Suceava se înregistraseră 59, mai mult decât dublu față de raportarea precedentă.

Tot pe 11 mai, seara, la Digi24, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, declara despre acest subiect: ”În urma studiilor făcute de INSP care ne arată şi numărul de cazuri noi, numărul de decese, numărul de cazuri în terapie intensivă, focarul în evoluţie, se poate decide ridicarea carantinei în oraşul Suceava. Încă nu am luat o asemenea decizie, urmează să avem o informare a INS. Se va discuta cu Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă sau în Grupul Tehnic şi atunci se va lua o decizie”. (Sursa)

Un caz din cinci

Numită în presă ”Lombardia României”, zona deținea în aceeași zi tristul record de a avea, de la începutul pandemiei, 20,9% din numărul total de cazuri înregistrat în întreaga țară.

Referitor la cauzele pentru care aici a fost un focar de infecție scăpat de sub control, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru declara, la sfârșitul lunii martie, la Digi24, că ”La Suceava a fost o conjunctură şi sunt mai multe motive care au dus la acest deznodământ. Avem şi o anchetă epidemiologică ce nu a mers pe un traseu privind identificarea anumitor cazuri, a fost un personal medical care a fost contaminat, care a fost tardiv izolat sau identificate târziu contactele primare, a fost un mod greşit de folosire a echipamentelor de protecţie, a fost un management defectuos al crizei, a fost o atitudine a Direcţiei de Sănătate Publică delăsătoare şi toate acestea au dus la situaţia în care ne aflăm.”

Trei măsluiri de cifre

Există și alte elemente care ridică semne de întrebare asupra situației reale de la Suceava și asupra ridicării carantinei. Pe finalul prezenței sale în calitate de șef al Spitalului Județean din municipiu, loc responsabil, în mare parte, de izbucnirea focarului, generalul Ionel Oprea declara la Digi24 că, în luna martie, cifrele reprezentând morții nu fuseseră actualizate, ceea ce a oferit o perspectivă eronată a situației legate de Covid – 19 în unitatea medicală și județ: ”Nici date despre personalul care era îmbolnăvit, 20 sau 21 câți erau, pe categorii, nu am găsit. Șeful nu numai că nu a fost în stare să ne prezinte o situație clară, dar nici nu a vrut, a refuzat și a plecat, și-a dat demisia. Nu a mai venit pe la serviciu”.

Persoana răspunzătoare de această situație era șeful de la Resurse Umane, Emil Juravle, angajat la începutul lui 2019, potrivit Reporter de Iași. Tatăl său este un apropiat al șefului Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, cel care are în subordine unitatea medicală.

Jocul cu cifrele s-a reluat la începutul lunii mai: pe 7 mai, Monitorul de Suceava dezvăluia faptul că ”Zeci de persoane care au murit de COVID-19 în județul Suceava nu apar în nici o statistică. (…) Un adevărat carusel al nebuniei se petrece în județul Suceava în ceea ce privește cazurile de decese provocate de COVID-19. Cifrele prezentate public joi de conducerea Spitalului Județean Sf. Ioan cel Nou Suceava arată discrepanțe majore față de datele comunicate de Grupul de Comunicare Strategică de la Guvernul României.
Medicul Valeriu Gavrilovici, directorul medical interimar al instituției, a explicat că de la începutul pandemiei de coronavirus în Spitalul din Suceava au murit 186 de persoane. Este vorba de 18 decese raportate în luna mai, 149 de cazuri în aprilie și 19 decese în martie.
În schimb, de la Grupul de Comunicare Strategică s-a transmis că în județul Suceava sunt 159 de decese din cauza noului virus. Un calcul simplu arată o diferență de 27 de cazuri. Și aici vorbim doar de Spitalul Județean Suceava. În realitate, cifra morților este mai mare, pentru că în statistica GCS apar și persoanele care au murit în alte spitale, dar și cele raportate de Medicina Legală. Adunând și ceilalți morți trecem lejer de 200 de persoane care au decedat de COVID-19.” Dacă ultima informație s-ar confirma, Suceava ar mai deține un record macabru: circa 20% din numărul de morți din toată țara până la acest moment.

Chestionat de autorul articolului, Gavrilovici a declarat că ”este vorba de un alt algoritm de raportare, respectiv al spitalului și al Direcției de Sănătate Publică”.

Cel mai recent, haosul statistic din acest județ a fost dezvăluit de profit.ro, care a publicat o anchetă despre faptul că în raportările pe acest an privind gripa sezonieră, Suceava a rămas la zero cazuri. ”Este ca și când noul virus ar fi ocupat nișa ecologică a tuturor celorlalte virusuri gripale, însă raportul între mii de cazuri de COVID și nici măcar un singur caz de gripă sezonieră se prezintă ca o aberație statistică”, au scris jurnaliștii de la profit.ro.

Relaxarea a început

Nu în ultimul rând, în județul din nordul României s-a mai înregistrat un fenomen îngrijorător. În ciuda focarului din această zonă, a impunerii carantinei și a cerințelor de distanțare socială, mobilitatea persoanelor din Suceava a crescut față de perioada de dinainte de carantină.

Pe baza datelor Google, Libertatea a scris pe 12 mai că ”Relaxarea este și mai vizibilă în Suceava, localitate unde este instituită carantina în oraș și în comunele limitrofe, începând cu data de 30 martie. Raportul Google ia în calcul datele din 29 martie (cu o zi înainte de declararea carantinei) și cele din 2 mai, pe care le compară cu ”nivelul normal” al traficului în județ.
În centrele comerciale și restaurante, scăderea este de 68% față de normal. La final de martie era de 85%. Diferența: 17 procente.
Supermarketurile și farmaciile au un trafic mai mic cu 46% față de normal. În martie scăderea era de 65%. Diferența: 19 procente.
Plimbările în parcuri și natură sunt cu 35% mai mici. La raportarea din martie scăderea era de 49%. Diferența: 14 procente.
În stațiile de tranzit pentru transportul în comun, scăderea este de 68% în mai, față de 78% în martie. Diferența: 10 procente. La locul de muncă scăderea era de 29% față de normal săptămâna trecută, față de 48% la final de martie. Diferența este de 19 procente.”

Foto: Gheorghe Flutur (InquamPhotos / Liviu Chirica)