Analiză. Rusia la granițele Ucrainei. Încordare de mușchi sau Putin este pe picior de război cu toată lumea?

Conform estimărilor UE, circa 100.000 de trupe ruse stau masate la granițele cu Ucraina și sunt pe picior de a primi doar un ordin pentru invadarea acestei țări. Unii văd aceste manevre ca un mare bluf și o încordare de mușchi obișnuită pe care mizează Rusia, dar sunt și păreri conform cărora Moscova poate acționa într-o demonstrație de forță de impunere a voinței sale politico-strategice în fostul spațiu ex-sovietic, inclusiv prin intervenție militară deschisă. Pe acest fond, acuzațiile reciproce dintre Kiev și Moscova privind escaladarea conflictului din estul Ucrainei cresc de ambele părți.

Cert este că Moscova a ordonat cea mai mare concentrare de forțe de la anexarea Crimeii, în primăvara lui 2014, și pune presiune pe Kiev să ajungă la o nouă înțelegere cu rebelii separatiști proruși din estul Ucrainei care să consemne, de facto, un conflict înghețat și o „transnistrizare” a estului Ucrainei care să-i permită Rusiei să blocheze pe viitor aspirațiile euro-atlantice ale Kievului.

De asemenea, directorul CIA William Burns a declarat în urmă cu circa o săptămână că masarea forțelor militare de către Rusia la granița cu Ucraina ar putea deveni baza unei invazii a teritoriului ucrainean. Statele Unite și aliații săi NATO au declarat anterior că sunt extrem de îngrijorați de „creșterea prezenței militare rusești în Crimeea și la granița cu Ucraina.

Alături de directorul de Informații Naționale DNI, Avril Haines, directorul FBI, Chris Wray, directorul agenției de securitate națională, generalul Paul Nakasone și directorul agenției de informații pentru apărare, generalul Scott Berrier, Burns a declarat Senatului că agențiile de informații americane fac schimb de informații cu aliații europeni cu privire la o eventuală escaladarea situației la granițele Ucrainei.

Pe de altă parte, Kremlinul a anunțat că este vorba doar de manevre militare, dar a recunoscut că face acest lucru și ca urmare a faptul că „avem o regiune atât de turbulentă precum Ucraina lângă granițele noastre, cu potențialul de reluare a ostilităților, desigur, suntem sensibili la aceasta”, a declarat purtătorul de cuvânt al Președinției de la Moscova, Dmitri Peskov.

Exerciții în Crimeea

Cert este că, joi, ministrul Apărării de la Moscova, Serghei Șoigu, a aterizat în peninsula anexată Crimeea pentru a da un semnal puternic. Oficial, Șoigu a „desantat” în Sevastopol pentru a „verifica disponibilitatea forțelor navale și terestre pentru exerciții ca parte a unui control surpriză al pregătirii pentru luptă”.

Exercițiile militare la care asistă Șoigu se desfășoară începând de astăzi în poligonul de la Opuk din Crimeea, la 60 de kilometri de Feodosia și 40 de kilometri de stâmtoarea Kerci, cea care face legătura dintre Marea Neagră și Marea Azov.

De asemenea, la începutul acestei săptămâni mai multe nave din detașamentul naval al Flotei Mării Caspice a Rusiei au ajuns în Crimeea. Este vorba de fregata Amiral Makarov echipată cu rachete de croazieră Calibre, corvetele Graivoron și Vișni Volocek, precum și nave mari de debarcare clasa Samum și antimine Ivan Golubeț.

În schimb, săptămâna trecută SUA au renunțat să mai trimită nave de luptă în Marea Neagră, spunând că intenția lor a fost înțeleasă greșit de către Turcia care administrează strâmtorile de intrare în Marea Neagră dinspre Mediterană, conform Convenției de la Montreux.

Pe de altă parte, Rusia a anunțat astăzi că va retrage trupele comasate în jurul Ucrainei, considerând că exercițiile sale militare s-au încheiat.

„Trupele și-au demonstrat capacitatea de a asigura o apărare fiabilă a țării”, a declarat ministrul rus al Apărării, Sergei Șoigu, într-un comunicat de presă, adăugând: „Așa că am decis să finalizez activitățile de inspecție în districtele militare sudice și occidentale” care se învecinează cu Ucraina.

Declarația lui Șoigu nu a clarificat totuși câte trupe suplimentare au fost mutate în Crimeea – nici nu a indicat dacă toate vor fi retrase la bazele lor permanente, scrie Euronews.

Putin și „liniile roșii”

În discursul său anual privind starea națiunii, ținut miercuri, liderul de la Kremlin Vladimir Putin a vorbit despre „liniile roșii” care nu trebuie trecute de Occident și că în caz de amenințări, răspunsul Rusiei va fi „asimetric, rapid şi dur”. El a spus că Occidentul și-a făcut un obicei din a hărțui Rusia și a spus că actual răspuns al Moscovei este mai degrabă unul modest.

„Rusia are destulă răbdare, responsabilitate şi bun simţ[…] Sper că nimănui nu-i va veni ideea de a trece linia roşie cu Rusia”, a avertizat Putin.”Dar noi vom stabili singuri pe unde trece aceasta”, a mai spus liderul de la Kremlin.

Cu toate acestea, Putin nu a făcut referiri precise la marile dosare pe care se aflî în contradicție cu puterile occidentale.

”Ne comportăm în ansamblu cu reţinere şi într-o manieră modestă, adeseori fără să răspundem acţiunilor neprietenoase sau chiar unor grosolănii flagrante”, a afirmat preşedintele rus în discursul său anual către Adunarea Federală a Rusiei (cea care reunește Duma de Stat- camera inferioră – și Consiliul Federației – camera superioară.

Mize interne

De altfel, toate aceste manevre militare ale Rusiei în jurul granițelor Ucrainei, precum și discursurile belicoase la adresa Occidentului vin pe un fond de mize interne ale Rusiei. Este vorba în primul rând de alegerile parlamentare ce vor fi organizate în septembrie în Rusia. Aceastea sunt importante pentru consolidarea regimului Putin.

Pe de altă parte, un sondaj al Centrului rus Levada, de la începutul lunii februarie, arată că „rata de aprobare” a lui Putin a scăzut cu 1% de la 65 la 64 la sută. Sondajul fusese realizat pe 1.616 aduți din 50 de regiuni ale Rusiei.

Vârful ratei de aprobare a acțiunilor lui Putin a fost atins în octombrie 2014 cifra de 88%, după în primavara acelui an Rusia a anexat Crimeea.

Cea mai mare scădere însă, de 17%, a avut-o Putin în rândul tinerilor, acolo unde rata sa de aprobare sa a scăzut la 51%. Sondajul a evidențiat nemulțumirea față de autoritățile concentrate a tinerilor, 48% dintre aceștia cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani spunând că țara se îndreaptă în direcția greșită.

Cu toate acestea, Putin, în vârstă de 68 de ani, a rămas cel mai de încredere politician din Rusia, cu un rating de 29%, cu cinci puncte procentuale mai puțin față de octombrie.

Unii experți occidentali susțin că este posibil ca eventuale aventuri militare asupra Ucrainei să fie o sabie cu dublu tăiș pentru Putin. Pe de o parte o astfel de incursiune militară nu ar fi susțină de o largă parte a populației ruse, dar pe de altă parte, astfel de manevre ar putea mobiliza nucleul dur al simpatizaților Partidului Rusia Unită condus de Putin și ar atrage și o parte a nehotărâților în perspectiva alegerilor parlamentare de la toamnă cu o victorie rapidă asupra Ucrainei.

Potrivit unui sondaj al companiei de stat VTsIOM, popularitatea partidului de guvernământ Rusia Unită se ridică în prezent la 29,4%.

Motive de îngrijorare la Chișinău

Exercițiile militare ale Rusiei în regiune sunt privite cu îngrijorare și de unii experți de la Chișinău. Chiar dacă recent ministrul Apărării, Victor Gaiciuc, declarat pentru Balkan Insight că nu sunt motive de îngrijorare în actualul peisaj militarist condus de Rusia în regiune, analiștii de la Chișinău au păreri diferite.

„Tot ce se întâmplă poate să aibă consecințe grave și la noi în regiune. Avem un separatism transnistrean unde avem prezente trupe ruse. Avem în sudul Basarabiei regiunea Odessa unde Rusia, în trecut și nu este exclus și acum, să încerce să provoace separatisme teritoriale. Să nu uităm că în sudul Republicii Moldova avem regiunea autonomă găgăuză care, din păcate, nu a fost integrată până la capăt și care este foarte sensibilă la orice provocări care pot avea loc în regiune. Cel mai grav este că autoritățile noastre, ai impresia că nu fac nimic sau dacă fac ceva, mai degrabă o fac în interesele geopolitice ale Federației Ruse și nu pentru a apăra interesele Republicii Moldova”, a declarat pentru Radio Chișinău, analistul politic Ion Tăbârță.

Prin această concentrare a trupelor sale în câteva zone de la hotarul cu Ucraina, Rusia încearcă să intimideze și să amenințe Kievul cu noi separatisme teritoriale, a comentat expertul Ion Tăbârță situația pentru Radio Chișinău.

În acest mod, Moscova vrea să transmită un mesaj Statelor Unite și Uniunii Europene că Ucraina este în sfera sa de influență și că orice apropiere a Occidentului de această țară va avea consecințe însoțite de reacții dure din partea Rusiei, mai susține expertul.

România, în alertă, convoacă un summit regional

Pe de altă parte și România a luat poziție față de mobilizările masive ale Rusiei în Marea Neagră și estul Ucrainei, iar președintele Klaus Iohannis a anunțat joi convocarea Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT) pe această temă.

„Situația este îngrijorătoare. Au apărut tensiuni în regiunea Mării Negre, cu accent special pe zona de graniță de Est a Ucrainei. Noi urmărim cu foarte mare atenție aceste lucruri, deci să nu-și imagineze cineva că noi stăm și așteptăm informații de la alții. Nu, noi dăm informații altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă”, a arătat președintele.

„Vreau să îi asigur pe români că noi suntem pe fază”, a mai spus Klaus Iohannis.

Declarațiile lui Iohannis vin după ce, miercuri, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a declarat la Digi 24, că situația din Ucraina pune în alertă și România.

„Este, fără îndoială, o situație care ne preocupă. Este o situație față de care noi ne-am exprimat îngrijorarea și am avut câteva ocazii bune, ca să spun așa, pentru a discuta împreună atât cu aliații din NATO, săptămâna trecută […] Este cea mai mare masare de trupe rusești din 2014 încoace, este cu adevărat, în toate analizele, o mișcare de trupe neobișnuită care a alertat NATO, în mod firesc, a alertat Statele Unite, a alertat membrii Uniunii Europene și care ne preocupă pentru că vrem să identificăm care sunt obiectivele acestor manevre și, în același timp, să vedem care sunt măsurile cele mai potrivite pentru a dezescalada această situație”, a declarat Aurescu.

De altfel, joi, a început în contextul acestei crize provocate în regiune de Rusia, la București a început joi trilaterala pe teme de securitate România-Polonia-Turcia. În premieră, au fost invitați și miniștrii de externe ai Georgiei și Ucrainei. Toți aceștia se vor întâlni inițial cu șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, apoi și cu șeful statului, Klaus Iohannis.

Această întâlnire vine înainte unui summit al liderilor NATO ce va avea loc pe 14 iunie la Bruxelles. „Acţiunile agresive ale Rusiei, ameninţarea teroristă, atacurile cibernetice, tehnologiile disruptive aflate în dezvoltare, impactul schimbărilor climatice asupra securităţii şi avansul Chinei” vor fi subiectele de pe agenda reuniunii, conform comunicatului NATO.

„Este o oportunitate unică de a întări NATO ca o întruchipare solidă a legăturii dintre Europa şi America de Nord. Vom lua decizii în legătură cu agenda substanţială a NATO pentru 2030, pentru a răspunde provocărilor de astăzi şi de mâine”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Foto: Vladimir Putin în timpul exercițiilor militare / Sursa: Kremlin