ANALIZĂ Magistrații care au apărat statul de drept pe vremea lui Dragnea, vânați unul câte unul de instituțiile din timpul lui Iohannis, cu instrumentele legislative moștenite de la PSD

Magistrații, pe care îi vedeam protestând împotriva legilor justiției lui Dragnea pe treptele palatelor de justiție, sunt vânați acum unul câte unul de Inspecția Judiciară, de Secția pentru judecători a CSM sau de Secția Specială. De cele mai multe ori folosind instrumente legislative introduse prin legile Justiției modificate pe vremea lui Dragnea, în condițiile în care noile majorități parlamentare ”reformiste” din epoca post-Dragnea nu au făcut nimic pentru a le remedia.

• Magistrații care au apărat statul de drept pe vremea lui Dragnea și sunt vânați acum de instituțiile statului

Cel mai recent caz, este cel al judecătorului Cristi Danileț. CSM l-a exclus din magistratură pe Danileț pentru că ar fi făcut de râs profesia prin postările sale video pe Tik Tok în care făcea karate, tundea gardul sau curăța piscina. Danileț este promotorul educației juridice în școli și încerca să se facă simpatic pentru copiii și adolescenții de pe această platformă socială.

CSM nu l-a sancționat pe Danileț pentru un text din cartea despre asaltul asupra justiției din timpul guvernării Dragnea: „900 de zile de asediu neîntrerupt asupra magistraturii române. Ghid de supraviețuire”, publicat în 2020 și finanțat de Fundația Konrad Adenauer. Ancheta disciplinară a Inspecției Judiciare a fost făcută la sesizarea președintelui CSM, Bogdan Mateescu.

Judecătorul Cristi Danileț a fost suspendat automat din funcție (nu mai poate merge la serviciu și nici nu mai primește salariu), după ce a fost exclus din magistratură. Suspendarea automată din funcție – după decizia CSM de excludere din magistratură și înainte de judecarea contestației magistratului la Înalta Curte – a fost introdusă în legislație de majoritatea PSD-ALDE-UDMR prin legea 242 din 12 octombrie 2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Legea de modificare a introdus litera e) la articolul 62 alineatul (1) privind suspendarea din funcție a magistraților:

”La articolul 62 alineatul (1), după litera c) se introduc două noi litere, literele d) și e), cu următorul cuprins:

”Articolul 62

(1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcție în următoarele cazuri: (…)

e) în perioada cuprinsă între data pronunțării hotărârii secției corespunzătoare de aplicare a sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 100 lit. e) și data eliberării din funcție”.

Judecătorul Dragoș Călin este un alt magistrat activ în apărarea statului de drept, prin asociația pe care o conduce, Forumul Judecătorilor. Alături de colegii lui judecători Alina Georoceanu de la Tribunalul Olt, Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj, Anca Codreanu de la Tribunalul Brașov și Laurențiu Grecu de la Tribunalul Mehedinți, judecătorul Curții de Apel București, Dragoș Călin, este vizat de un dosar disciplinar întocmit de Inspecția judiciară după ce conversaţiile lor private pe un grup închis de Facebook au apărut în presă. În aceste discuții private, judecătorii făceau aprecieri – considerate de Inspecția Judiciară – politice sau defăimătoare la adresa unor instituții, precum CCR.

Judecătorul Călin, prin Forumul Magistraților, a cerut sesizarea CJUE privind Inspecția judiciară și Secția specială, iar judecătoarea de la Tribunalul Olt, Alina Georoceanu, a sesizat CJUE și a întrebat dacă recomandările MCV sunt obligatorii pentru România.

Pe 7 iunie 2021, judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitesti a decis, în urma hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pe 18 mai 2021, că Secția Specială contravine legislaţiei europene şi naţionale.

Imediat după această decizie a fost luat în vizor de Inspecţia Judiciară pentru exercitarea funcţiei cu rea credinţă. IJ îl acuză pe judecătorul Costin Andrei Stancu că nu s-ar fi rezumat să analizeze doar plângerea privind durata prea mare a cercetărilor într-un dosar al SIIJ, ci și-a permis să spună că dosarul trebuie trimis altui parchet competent din moment ce SIIJ ar fi – în lumina deciziei CJUE – o structură de parchet contrară dreptului UE.

Iniţial, un inspector a clasat cazul, dar şeful IJ Lucian Netejoru a schimbat inspectorul. Noul inspector, Carmen Cosma, a exercitat acţiunea disciplinară împotriva judecătorului Stancu şi l-a trimis în faţa Secţiei disciplinare pentru judecători a CSM.

Miza este ca instanțele de judecată să nu declare ilegală Secția Specială în baza deciziei CJUE din 18 mai, așa cum a făcut-o judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești. Deja mai multe judecătoare de la Înalta Curte, printre care Lucia Rog şi Hermina Iancu, s-au conformat CCR şi au dat decizii în dosare privind Secţia Specială tinând cont de decizia CCR, nu de decizia CJUE.

Judecătorii constănțeni Ciprian Coadă, Iulia Cezara Suciu, Georgiana Anghel, Valentina Boboc și Marius Virgil Ungureanu au fost sancționați în 13 decembrie 2021 de Secția pentru judecători a CSM.

Magistratul Ciprian Coadă a fost suspendat din funcție pentru 4 luni, judecătoarele Valentina Boboc și Georgiana Anghel Tudor au fost retrogradate de la gradul profesional de judecător de curte de apel la cel de judecător de tribunal, iar magistraților Iulia Cezara Suciu și Marius Virgil Ungureanu le-a fost diminuat salariul brut cu 25%, pentru un an.

Judecătorii Ciprian Coadă, Iulia Cezara Suciu și Marius Virgil Ungureanu au fost sancționați pentru „nerespectarea în mod nejustificat a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente“, în timp ce magistrații Valentina Boboc și Georgiana Anghel Tudor au fost sancționați pentru „nerespectarea în mod nejustificat a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente“ și „exercitarea funcției cu rea-credință“. Celor 5 judecători li s-a reproşat de către Inspecţia judiciară că ar fi contestat hotărâri ale Colegiului de conducere al Curții de Apel Constanța privind formarea completurilor de judecată.

Pe vremea lui Dragnea, magistrații au protestat pe treptele instanței din Constanța și au semnat memorii împotriva modificărilor la legile Justiției. În plus, în trecut, ei au pronunțat sentințe grele împotriva unor personaje precum Mircea Băsescu, Nicușor Constantinescu și Sorin Strutinsky.

În ce privește procurorii, un campion al hărțuirilor Inspecției Judiciare este procurorul militar Bogdan Pîrlog. El a fost vizat de 11 dosare disciplinare. 6 au fost anulate, 3 sunt suspendate și alte 2 sunt în curs de soluționare. Într-unul dintre dosare, Pîrlog a fost cercetat disciplinar pentru că a criticat public clasarea dosarului 10 August. Pîrlog este și magistratul care a deschis dosarul 10 August. Pîrlog este co-președinte al Asociației Inițiativa pentu Justiție, un ONG extrem de critic și vocal în apărarea statului de drept.

De notat și că, imediat ce, în primăvara anului trecut, Secția pentru procurori a CSM a emis avize negative pentru actuala conducerea a Parchetului general, procurorii membri CSM George Solomon și Florin Deac au fost audiați la Secția Specială ca urmare a unei plângeri din 2018 depusă de jurnalistul Răzvan Savaliuc de la Luju.ro.

Savaliuc a reclamat Secția pentru procurori a CSM pentru că a închis un dosar disciplinar al lui Kovesi. Deși au primit avize negative din partea Secției pentru procurori a CSM, președintele Klaus Iohannis i-a numit totuși în funcție pe actuala procuroare generală Gabriela Scutea și pe Bogdan Licu, adjunctul ei.

Context. Hărțuirea magistraților a continuat în ciuda avertismentelor Comisiei Europene din ultimele rapoarte MCV din 2018, 2019, 2020 care solicitau aborgarea instrumentelor legislative și desființarea instituțiilor, precum Secția Specială, prin care sunt vânați magistrații.

• „Raportul din noiembrie 2018 a evidențiat preocupări serioase cu privire la Inspecția Judiciară: recurența cu care au fost inițiate proceduri disciplinare împotriva magistraților care se opuneau în mod public direcției urmate de reforma sistemului judiciar, divulgările de documente în presă (utilizate apoi de politicieni pentru a ataca instituțiile judiciare) și prelungirea mandatului conducerii de către guvern (…) Funcționarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și în exterior că secția respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică. Au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa”, arăta Comisia Europeană în raportul MCV din 2019.

Inspecția Judicară este condusă de judecătorul Lucian Netejoru, un magistrat din Giurgiu, cu studii la Universitatea Ecologică și doctorat în ordine și siguranță națională la Academia de Poliție. În 2018, când i-a expirat primul mandat în fruntea IJ, a fost numit interimar prin ordonanță de urgență da Guvernului PSD. Prin decizia din 18 mai acest an, Curtea de Justiție a UE a stabilit caracterul politic al numirii lui Netejoru.

CSM și Secția pentru judecători a CSM sunt conduse de judecătorul Bogdan Mateescu. Aflat de partea protestatarilor pe vremea lui Dragnea, după ce a fost ales șef al CSM în acest an, judecătorul Bogdan Mateescu s-a aliat în Consiliu chiar cu cele pe care înainte le blama, judecătoarele din grupul Savonea. De notat că tatăl lui Mateescu este primar PNL în Băile Govora. Cei doi Mateescu, tată și fiu, au fost vizați de un dosar de corupție redeschis la Secția Specială, clasat însă în vara lui 2020.

Notă: Alex Costache este jurnalist şi la Ştirile TVR. 

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea