ANALIZĂ Eroarea crucială făcută de SUA în timpul retragerii din Afganistan

Decizia liderilor politici și militari de la Washington de a abandona baza aeriană Bagram în luna iulie a accelerat căderea Afganistanului în mâinile talibanilor și a jucat un rol important în haosul evacuării americanilor și afganilor din Kabul, după ce țara a căzut în mâinile islamiștilor. Această opinie este împărtășită de tot mai mulți analiști de peste ocean, care o consideră una dintre cele mai grave erori făcute de Statele Unite în faza finală a războiului din Afganistan.

Abandonată pe furiș

Baza Bagram a reprezentat, timp de aproape 20 de ani, epicentrul războiului dus de americani pentru a-i înlătura din Afganistan pe talibani și a-i vâna pe membrii rețelei teroriste al-Qaeda, acuzați că au organizat atacurile din 11 septembrie 2001 împotriva Statelor Unite. Ea a fost cea mai mare bază militară americană din țară înainte de a fi abandonată la 1 iulie înainte de termenul limită din 31 august pentru retragerea finală a forțelor americane.

Militarii americani au părăsit baza aeriană și aeroportul Bagram în cursul unei nopți, tăind electricitatea și fără a anunța noul comandant afgan al bazei, care a descoperit plecarea soldaților SUA la mai mult de două ore după ce aceasta se produsese.

„Am (auzit) unele zvonuri că americanii au părăsit Bagram… și în cele din urmă, la ora șapte dimineața, am înțeles că s-a confirmat că au părăsit deja Bagram,” a declarat la momentul respectiv generalul Mir Asadullah Kohistani, devenit ulterior comandant al bazei aeriene.

Înainte ca armata afgană să poată prelua controlul aerodromului – situat la aproximativ o oră de mers cu mașina de capitala Kabul -, Bagram a fost invadată de civili care au jefuit clădirile și corturile uriașe folosite ca depozite, înainte de a fi alungați de forțele de securitate.

„La început ne-am gândit că poate sunt talibani,” a declarat în acel moment Abdul Raouf, un soldat afgan, citat de AP.  El a afirmat că comandanții americani i-au sunat pe omologii lor afgani de la aeroportul din capitală și le-au spus: „Suntem aici la aeroportul din Kabul.”

Soldații afgani prezenți la baza care a găzduit peste 100.000 de soldați americani au criticat atunci modul în care Statele Unite au părăsit Bagram, în timpul nopții și fără să-i informeze pe militarii afgani însărcinați cu patrularea perimetrului.

„Într-o noapte, au pierdut toată bunăvoința câștigată în 20 de ani, plecând așa cum au făcut-o, noaptea, fără să le spună soldaților afgani care patrulau în afara zonei,” a afirmat un soldat local.

La 20 de minute de la plecarea pe furiș a forțelor americane, electricitatea în bază a fost oprită, iar Bagram a fost scufundată în întuneric. Potrivit soldaților afgani, întunericul brusc care a cuprins baza a fost ca „un semnal pentru hoți.” Aceștia au intrat în Bagram din nord, distrugând barierele, după care au început să jefuiască clădirile, luând cu ei tot ce nu fusese încărcat în camioane.

AP a notat că, la trei zile după plecarea armatei Statelor Unite, soldații afgani încă adunau grămezi de gunoaie care includeau sticle goale de apă, doze și băuturi energizante lăsate în urmă de jefuitori.

Ce au lăsat americanii

La câteva zile după ce Bagram a fost abandonată de americani, autoritățile afgane au făcut ziariștilor un tur al bazei, de mărimea unui oraș mic, care fusese folosită exclusiv de forțele SUA și NATO. Jurnaliștii au descris dimensiunea extraordinară a bazei, cu drumuri de acces printre barăci și clădiri de dimensiunea unor hangare.

Bagram are două piste (una de 3.660 metri, construită în 2006) și peste 100 de locuri de parcare pentru avioane de vânătoare cu pereți anti-explozie, meniți să protejeze fiecare aeronavă. Baza avea un salon pentru pasageri, un spital cu 50 de paturi și corturi gigant de dimensiunile unor hangare pline cu provizii.

Generalul Kohistani a afirmat atunci că SUA au lăsat în urmă 3.5 milioane de articole de dimensiuni mici, între care zeci de mii de sticle de apă, băuturi energizante, porții de mâncare gata preparate pentru soldați, telefoane, mobilă etc.

De asemenea, americani au abandonat în bază mii de vehicule civile, multe dintre ele fără chei în contact, și sute de vehicule blindate. Kohistani a adăugat că Statele Unite au lăsat în urmă arme mici și muniție pentru ele, dar că soldații americani au luat cu ei armele grele. Muniția pentru armele care nu au fost lăsate în urmă pentru armata afgană a fost aruncată în aer de americani înainte să plece din Bagram.

Baza a mai inclus, de asemenea, o închisoare cu aproximativ 5.000 de prizonieri, mulți dintre ei suspecți de apartenență la mișcarea talibanilor sau la ISIS. Aceștia au fost eliberați de islamiști după ce au cucerit Bagram.

O decizie greșită

Într-o declarație făcută în acel moment, generalul Kohistani a insistat că armata afgană ar putea asigura securitatea bazei aeriene, o afirmație care însă a fost contrazisă după doar câteva zile, când talibanii au capturat Bagram. Din acest motiv, decizia liderilor politici și militari americani de a abandona baza aeriană este considerată, de tot mai mulți analiști, momentul crucial care a accelerat căderea Afganistanului în mâinile talibanilor. Printre altele, aceștia susțin că:

• americanii nu au transferat baza în mod oficial afganilor, un gest care a pus sub semnul întrebării dorința reală a Statelor Unite de a continua să-i ajute pe aliații lor locali.
• abandonarea bazei a semnalat afganilor că președintele Joe Biden a fost determinat să se asigure că, oricât de gravă ar fi devenit situația din Afganistan, aceasta nu i-ar fi putut modifica hotărârea de a părăsi țara.
• tăierea electricității pare să fi indicat că americanii erau convinși că forțele afgane nu vor fi capabile să preia controlul și să exploateze Bagram, facilitând astfel capturarea bazei de către talibani.
• forțele afgane care au continuat să lupte împotriva islamiștilor nu au avut sprijinul avioanelor de vânătoare și bombardament americane de la Bagram, fiind lăsate aproape complet singure să se descurce pe teatrul de război. Adela Raz, ambasadoarea afgană în Statele Unite, s-a plâns de altfel în acel moment că sprijinul aerian al SUA era „extrem de limitat.” Aceasta în contextul în care capitalele de provincie din Afganistan au căzut una după alta în mâinile talibanilor, forțele afgane au cunoscut dezertări în masă, iar islamiștii au pătruns aproape nestingheriți în Kabul.
• abandonarea bazei Bagram, descrisă de o comentatoare americană drept „păcatul originar” al retragerii americane, ar fi demoralizat armata afgană și ar fi accelerat colapsul ei fulgerător. O bază aeriană strategică cu două piste a fost abandonată în favoarea unui aeroport civil, cu o singură pistă, aflat în mijlocul unui oraș cu patru milioane și jumătate de locuitori, înconjurat de dealuri care oferă zone perfecte de tragere pentru inamici și a cărui securitate exterioară este asigurată de talibani. (https://nypost.com/2021/08/29/13-us-service-members-dead-in-kabul-due-to-bad-leaders-devine/)
• dacă americanii ar fi continuat să păstreze Bagram, presiunea pusă de talibani pe Kabul ar fi fost mult mai scăzută, iar Statele Unite ar fi putut să-și continue eforturile de sprijin ale armatei afgane și de evacuare a civililor.
• multe voci spun că, dacă baza Bagram ar fi fost în continuare operațională, evacuarea civililor din Afganistan nu ar fi fost atât de haotică și s-ar fi putut desfășura mult mai organizat de pe aerodromul militar aflat la 60 de km de Kabul.
• abandonarea bazei Bagram i-a lipsit pe americani și pe afgani de un centru medical necesar, mai ales după atentatul realizat de ISIS-K, care a provocat, joia trecută, moartea a 13 militari americani și a aproape 200 de civili afgani pe aeroportul din capitala afgană. Bagram avea un spital de ultimă generație cu trei săli de operație și o unitate de tratament intensiv cu 13 paturi care putea fi mărit la 26 în caz de urgență.

A cui a fost vina?

Situația dramatică care a însoțit evacuarea americanilor și afganilor de pe aeroportul Hamid Karzai a readus în discuție momentul abandonării bazei Bagram. Aceasta mai ales după ce atacul sinucigaș produs zilele trecute.

Casa Albă și Pentagonul au făcut, în ultimele zile, declarații contradictorii legate de decizia de a abandona Bagram. Consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, i-a acuzat duminică pe oficialii militari de decizia privind abandonarea bazei Bagram și de a folosi aeroportul din Kabul pentru eforturile de evacuare. „Orice președinte responsabil ar acorda o pondere semnificativă sfaturilor comandanților de pe teren,” a afirmat Sullivan. „Și sfatul acestora a fost să închidă Bagram și să se concentreze asupra capitalei Kabul.”

Explicația lui Sullivan a venit după ce președintele declarase joia trecută că a optat pentru închiderea bazei Bagram pe baza sfaturilor liderilor militari. Aceștia „au concluzionat că Bagram nu are prea multă valoare adăugată, că este mult mai înțelept să se concentreze asupra Kabulului,” a afirmat Biden după atacul terorist de săptămâna trecută din capitala afgană. „Și așa, am urmat această recomandare.” Președintele democrat a dat astfel vina pe generalii săi pentru retragerea prematură de la baza Bagram.

Generalul Mark Milley, șeful Statului Major, a oferit însă o variantă diferită față de Casa Albă privind Bagram. „Dacă ar fi fost să menținem atât Bagram, cât și ambasada, ar fi fost necesar un număr semnificativ de forțe militare. Așa că a trebuit să renunțăm fie la una, fie la alta și s-a luat o decizie.” Cu alte cuvinte, președintele le-a ordonat militarilor: „Părăsiți țara, asigurați ambasada, fără trupe în plus.”

Explozia de joi a intensificat însă criticile legate de motivul pentru care armata americană a abandonat Bagram. Printre critici s-a aflat și locotenentul colonel Stuart Scheller, care a acuzat liderii militari într-o postare devenită virală.

„Nu susțin că trebuie să fim în Afganistan pentru totdeauna, dar spun: V-ați pus vreunul dintre voi gradul la bătaie și ați afirmat: ‘Hei, este o idee proastă să evacuăm Aeroportul Bagram, o bază aeriană strategică, înainte de a evacua pe toată lumea?’ A făcut cineva asta?… Iar atunci când nu v-ați gândit să faceți asta, a ridicat cineva mâna și a spus: ‘Am dat-o complet în bară în această privință?’” Scheller și-a dat demisia, după ce, în urma declarației sale, liderii militari i-au lut atribuțiile de comandă.

Unele voci de la Washington – în special din tabăra republicanilor – au afirmat că decizia politică de a închide Bagram a fost „catastrofală” și au cerut chiar redeschiderea ei pentru a securiza retragerea soldaților americani și evacuarea celor de pe aeroportul din Kabul.

„Cred că talibanii au cerut (închiderea bazei Bagram). Cred că a făcut parte din acordul încheiat de Biden,” a susținut și Jim Hanson, fost veteran al forțelor speciale americane și președinte al Security Studies Group. „Talibanii au amenințat că vor începe să lupte din nou, iar Biden s-a speriat.”

Surse: AP, National Review, New York Post, FoxNews, Newsweek, Washington Post