ANALIZĂ Câteva semne ale rupturii dintre SUA și Europa

Criticile pe care oficialii americani le-au făcut la adresa liderilor europeni, decizia oficialilor de la Washington de a iniția negocieri directe cu Rusia legate de războiul din Ucraina fără să implice guvernul de la Kiev sau aliați de pe bătrânul continent, precum și temerile exprimate de Friedrich Merz, care este pe cale să devină noul cancelar al Germaniei, cu privire la angajamentul SUA față de NATO, sunt câteva semne care indică faptul că ruptura dintre Statele Unite și Europa se adâncește, cred analiști americani. Aceștia se întreabă cum va fi afectată relația specială care a legat cele două părți ale Atlanticului în ultimele decenii.

Schimbări radicale

Într-un comentariu dedicat acestui subiect, NPR – National Public Radio, o organizație de media non-profit independentă din SUA, cu finanțare mixtă publică și privată – s-a referit la faptul că, în urma atacului pe care Rusia l-a declanșat împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022, s-a vorbit mult despre revitalizarea alianței NATO ca răspuns la agresiunea Kremlinului.

Comentatorii americani au scris că alianța militară formată din 32 de state din America de Nord și Europa devenise apatică în deceniile de după Războiul Rece. Reputația sa a avut și mai mult de suferit în timpul primului mandat al lui Donald Trump, care a criticat pe față NATO, l-a lăudat pe președintele rus Vladimir Putin și a amenințat că va retrage protecția SUA oferită prin clauza de apărare colectivă a NATO, dacă aliații europeni nu își vor crește cheltuielile pentru apărare. Aceasta în condițiile în care cei 32 de membri ai NATO s-au angajat prin Articolul 5 – principiul fundamental al apărării colective a alianței – să apere orice națiune din blocul militar care este atacată.

După atacul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, Administrația Biden a început însă să trimită ajutoare militare spre Kiev, iar multe dintre aceste temeri păreau să se estompeze. Suedia și Finlanda, care evitaseră mult timp aderarea la NATO, și-au schimbat poziția și au devenit membre ale alianței în ultimii doi ani. Anul trecut, fostul secretar de stat Antony Blinken declara că NATO este “ mai puternică și mai mare ca niciodată.”

Odată cu realegerea lui Trump în funcția de președinte al Statelor Unite în urma alegerilor din noiembrie trecut, situația s-a schimbat brusc, sunt de părere analiștii de peste ocean. Noua Administrație Trump a reluat criticile la adresa NATO și a dialogat direct cu Putin, poziționând SUA în centrul negocierilor de pace menite să pună capăt războiului din Ucraina – negocieri despre care mulți se tem că fie vor eșua, fie vor afecta poziția Kievului.

“Când Biden a câștigat în 2020, am simțit un oftat de ușurare uriaș la Londra și în capitalele europene,” a declarat Michael Cox, profesor emerit de relații internaționale la London School of Economics. Dar, odată cu realegerea lui Trump, “ europenii sunt mult mai îngrijorați de această dată decât au fost anterior.”

Potrivit NPR, mai multe evoluții din ultimele săptămâni au scos în evidență neîncrederea tot mai mare dintre SUA și Europa. Printer acestea se numără:

Criticile lui JD Vance la adresa Europei woke

Tensiunile transatlantice au fost evidente într-un discurs susținut pe 14 februarie de vicepreședintele JD Vance la Conferința de Securitate de la München, unde acesta a criticat dur liderii europeni, acuzându-i că încearcă să suprime opiniile politice de dreapta.

În speech-ul ținut la Bayerischer Hof Hotel din capitala bavareză, și care a fost lăudat de conservatorii din Statele Unite, numărul 2 de la Casa Albă a declarat că acțiunile recente de cenzură din Europa reprezintă o amenințare mai mare pentru existența continentului decât Rusia.

“Amenințarea care mă îngrijorează cel mai mult în ceea ce privește Europa nu este Rusia, nu este China. Nu este niciun alt actor extern,” a spus el în discursul de la München.

“Ceea ce mă îngrijorează este amenințarea din interior – retragerea Europei din unele dintre cele mai fundamentale valori ale sale, valori împărtășite cu Statele Unite ale Americii.”

Vance l-a criticat pe fostul comisar european Thierry Breton, care a declarat în ianuarie că, dacă partidul german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) ar câștiga alegerile în Germania, rezultatele ar putea semăna cu cele din România.

“Aceste declarații făcute cu atâta ușurință sunt șocante pentru urechile americane,” a spus Vance.

“De ani de zile ni se spune că tot ceea ce finanțăm și susținem este în numele valorilor noastre democratice comune. De la politica noastră față de Ucraina până la cenzura digitală, totul este prezentat ca o apărare a democrației. Dar când vedem că instanțele europene anulează alegeri și oficiali de rang înalt amenință că vor anula altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard suficient de ridicat.”

În acest context, vicepreședintele a afirmat că decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din România a fost luată “pe baza suspiciunilor șubrede ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali.”

“Puteți considera că este greșit ca Rusia să cumpere reclame pe rețelele sociale pentru a influența alegerile voastre. Și noi suntem de aceeași părere. Puteți chiar să condamnați acest lucru pe scena internațională. Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari investiți în publicitate digitală de către o țară străină, atunci nu era foarte solidă de la bun început.”

Vicepreședintele i-a criticat apoi pe organizatorii conferinței de la München, despre care a spus că “au interzis participarea parlamentarilor reprezentând partide populiste atât de stânga, cât și de dreapta la aceste discuții.”

Declarația lui Vance s-a referit la faptul că conferința a interzis prezența partidului de extremă dreapta AfD și a nou-înființatei formațiuni populiste de stânga Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), pe motiv că acestea ar fi respins principiul conferinței “pace prin dialog,” potrivit președintelui MSC, Christoph Heusgen. Heusgen a declarat că punctul de cotitură a fost momentul în care parlamentari ai acestor partide au părăsit sala în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat Parlamentului german, în iunie anul trecut.

“Pentru mulți dintre noi, de cealaltă parte a Atlanticului, pare din ce în ce mai mult că vechi interese înrădăcinate se ascund în spatele unor termeni urâți din era sovietică, precum ‘dezinformare’ și ‘informații false,’ și că pur și simplu nu le place ideea ca cineva cu un punct de vedere alternativ să își exprime o opinie diferită sau, Doamne ferește, să voteze altfel sau, și mai rău, să câștige alegerile.”

JD Vance a afirmat apoi că Europa a uitat lecțiile Războiului Rece și ale politicilor de cenzură ale Uniunii Sovietice.

“În amintirea vie a multora dintre cei prezenți în această sală, Războiul Rece a poziționat apărătorii democrației împotriva unor forțe mult mai tiranice pe acest continent. Și gândiți-vă la partea din acel conflict care cenzura disidenții, care închidea biserici, care anula alegeri,” a spus Vance.

“Din păcate, când mă uit la Europa de astăzi, uneori nu este atât de clar ce s-a întâmplat cu unii dintre câștigătorii Războiului Rece. Mă uit la Bruxelles, unde comisarii UE îi avertizează pe cetățeni că intenționează să închidă rețelele sociale în perioade de tulburări civile, imediat ce detectează conținut pe care îl consideră ‘instigator la ură.’ Sau la această țară, unde poliția a efectuat raiduri împotriva cetățenilor suspectați că au postat comentarii anti-feministe online, în cadrul unei campanii de ‘combatere a misoginiei pe internet.’”

Cea mai îngrijorătoare situație, potrivit lui Vance, este însă în Regatul Unit.

“Îndepărtarea de la drepturile de conștiință a pus în pericol libertățile fundamentale, în special ale britanicilor religioși.”

Vicepreședintele a continuat: “Care este viziunea pozitivă care animă acest pact de securitate comun, pe care cu toții îl considerăm atât de important? Și eu cred cu tărie că nu poate exista securitate dacă vă este frică de vocile, opiniile și conștiința propriului vostru popor.”

“Criza cu care acest continent se confruntă acum, criza pe care cred că o împărtășim cu toții, este una creată de noi înșine. Dacă vă temeți de propriii alegători, atunci America nu poate face nimic pentru voi.”

După ce a descris imigrația în masă ca fiind cea mai urgentă problemă cu care se confruntă continentul european și s-a referit și la alegerile recente făcute de votanții dinEuropa, Vance și-a încheiat discursul făcând referire la Papa Ioan Paul al II-lea, recent declarat sfânt al Bisericii Catolice, bine cunoscut pentru opoziția sa față de comunism.

“Așa cum a spus Papa Ioan Paul al II-lea, în opinia mea unul dintre cei mai extraordinari apărători ai democrației de pe acest continent sau de oriunde altundeva: ‘Nu vă temeți,’” a declarat el. “Nu ar trebui să ne fie frică de poporul nostru, chiar și atunci când acesta exprimă opinii diferite de cele ale conducătorilor săi.”

Într-o mișcare extrem de controversată, Vance s-a întâlnit și cu Alice Weidel, co-lidera partidului AfD, cunoscut pentru retorica sa inspirată din perioada nazistă și pentru minimalizarea responsabilității Germaniei în Holocaust.  În urma alegerilor de duminică, AfD a devenit al doilea cel mai mare partid de la Berlin, marcând o schimbare politică semnificativă.

Ca reacție la discursul lui Vance, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a calificat comparațiile cu regimurile autoritare drept “inacceptabile,” subliniind caracterul democratic al statelor europene.

Zelenski a cerut crearea unei armate europene

Ca răspuns la discursul lui Vance, președintele Zelenski a cerut crearea unei “forțe armate a Europei,” afirmând că fără armata Ucrainei, forțele europene singure nu ar fi suficiente pentru a contracara agresiunea rusă.

NPR a scris că urgența acestei soilicitări a crescut pentru liderii europeni, pe măsură ce temerile s-au intensificat că Trump ar putea ocoli atât Ucraina, cât și Europa, pentru a încheia un acord de pace cu Putin.

Analiștii americani s-au referit, în acest context, la un raport recent al think tank-ului european Bruegel care a indicat că Europa ar avea nevoie de aproximativ 300.000 de trupe suplimentare, costând aproximativ 262 miliarde de dolari, pentru a înlocui complet SUA în chestiuni de apărare. Grupul de analiză a concluzionat că “numărul este suficient de mic pentru ca Europa să poată înlocui complet SUA” în ceea ce privește apărarea proprie.

La rândul lor, cei de la Defense News au afirmat, citând cercetători și experți în securitate, că Europa poate construi majoritatea componentelor critice de apărare necesare pentru a descuraja sau înfrunta Rusia fără sprijinul SUA în termen de cinci ani, cu condiția să existe voința politică de a investi.

Fără componentele critice de apărare furnizate acum de Statele Unite, cum ar fi comanda și controlul pe câmpul de luptă (C2), informațiile prin satelit și loviturile de lungă distanță, o alianță formată din statele Uniunii Europene, Regatul Unit și Norvegia ar putea înfrunta Rusia într-un conflict convențional, dar acest lucru ar fi mult mai costisitor și sângeros, potrivit mai multor analiști.

Defense News s-a referit și la o analiză recentă realizată de cercetătorii Alex Burilkov de la Globsec GeoTech Center și Guntram Wolff de la Bruegel, care a indicat că Rusia ar putea fi pregătită să atace o țară din Uniunea Europeană în termen de trei până la zece ani.

Aliații europeni ai NATO au timp să se pregătească, dar “acest timp nu trebuie pierdut făcând nimic, așa cum Europa este obișnuită să facă,” a spus Léo Péria-Peigné, cercetător la IFRI și specialist în capacitatea de armament. Expertul nu se așteaptă ca Rusia să reprezinte o amenințare pentru UE cel puțin în următorii cinci ani, din cauza pierderilor de trupe și echipamente suferite în Ucraina.

SUA poartă discuții separate cu Rusia privind Ucraina

Secretarul de stat Marco Rubio a avut recent discuții cu ministrul rus de Externe Sergey Lavrov în Arabia Saudită, fără ca reprezentanți ai Ucrainei să fie prezenți. Discuțiile par să pregătească terenul pentru negocieri de pace, ridicând semne de alarmă în Europa că SUA ar putea susține un acord care să ocolească Ucraina.

Într-un interviu acordat Associated Press după întâlnirea ținută la Palatul Diriyah din Riad, Rubio a declarat că cele două părți au convenit, în linii mari, să urmărească trei obiective: restabilirea personalului ambasadelor lor respective la Washington și Moscova, crearea unei echipe de rang înalt pentru a sprijini negocierile de pace din Ucraina și explorarea unor relații mai strânse și a cooperării economice.

El a subliniat, totuși, că discuțiile – la care au participat omologul său rus, Serghei Lavrov, și alți oficiali de rang înalt din Rusia și SUA – au marcat începutul unui dialog, însă mai este nevoie de muncă suplimentară.

Rubio a mai spus că încheierea războiului din Ucraina ar putea “debloca ușa” pentru “oportunități incredibile” de a colabora cu rușii pe probleme de interes comun “care, sperăm, vor fi bune pentru lume și, de asemenea, vor îmbunătăți relațiile noastre pe termen lung.”

AP a scris că declarațiile șefului diplomației americane reprezintă o dovadă suplimentară a remarcabilei inversări a poziției Statelor Unite față de Rusia, după ani de zile în care predecesorul lui Trump, Joe Biden, s-a aflat în fruntea eforturilor internaționale de a izola Moscova. O opinie împărtășită și de Washington Post, care a vorbit de “schimbarea întunecată anti-Ucraina a lui Trump.”

Consilierul pentru securitate națională al lui Trump, Michael Waltz, și trimisul special pentru Orientul Mijlociu, Steven Witkoff, s-au alăturat lui Rubio la masa discuțiilor, alături de Lavrov și consilierul pentru afaceri externe al președintelui rus, Iuri Ușakov.

O absență semnificativă de la discuții a fost însă Ucraina. Niciun oficial ucrainean nu a fost prezent la întâlnire, care a avut loc în timp ce țara atacată pierde încet, dar constant teren în fața trupelor rusești mai numeroase într-un război care a început cu aproape trei ani în urmă.

Președintele Zelenski a declarat că țara sa nu va accepta niciun rezultat al discuțiilor dintre SUA și Rusia.

NPR a scris că cea mai mare parte a apărării Ucrainei împotriva Rusiei a depins de sprijinul SUA. Americanii au alocat aproape 175 de miliarde de dolari începând din 2022 ca răspuns la războiul Rusiei în Ucraina.

Președintele Trump însuși și-a făcut publică poziția față de Ucraina, afirmând într-un interviu la FoxNews Radio că nu consideră că Zelenski este important în procesul de pace, spunând că liderul ucrainean nu are “niciun atu” și adăugând că “te saturi de asta.”

Mulți lideri europeni se tem că dorința lui Trump de a încheia rapid războiul ar putea duce la o acceptare de către Ucraina a unui armistițiu temporar, care ar permite Rusiei să își refacă forțele.

După o întâlnire a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene la Paris, la începutul acestei luni, șapte țări europene au declarat într-un comunicat că “Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri.”  Americanii au ignorat deocamdată apelul european.

Liderul german pune la îndoială angajamentul Casei Albe față de apărarea Europei.

Friedrich Merz, care este pe cale să devină noul cancelar al Germaniei după alegerile de duminică, a exprimat îngrijorări serioase cu privire la angajamentul SUA față de NATO. El se teme că Trump ar putea abandona angajamentul de apărare colectivă al NATO, lăsând Europa vulnerabilă.

“Trebuie să ne pregătim pentru posibilitatea ca Donald Trump să nu mai susțină necondiționat angajamentul de apărare colectivă al NATO,” a declarat Merz săptămâna trecută.  “De aceea, în opinia mea, este esențial ca europenii să depună cele mai mari eforturi posibile pentru a se asigura că suntem cel puțin capabili să apărăm continentul european pe cont propriu.”

NPR a reamintit că, de la înființarea NATO în 1949, SUA a fost garantul de facto al securității europene împotriva amenințărilor din partea Uniunii Sovietice și a Pactului de la Varșovia, iar ulterior din partea Rusiei. Membrii NATO s-au angajat să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare până la termenul limită de anul trecut. Deși unele țări au atins sau depășit acest obiectiv în ultimii ani, altele nu au reușit. Acum, Administrația Trump a cerut o cheltuială de 5% din PIB. În 2023, SUA au cheltuit echivalentul a 3,4% din PIB pe sectorul militar.

Profesorul Michael Cox de la London School of Economics a afirmat că obiectivul de 5% pe care SUA îl dorește este “imposibil,” dar a notat că europenii “simt cu adevărat că trebuie să facă mai mult… nu doar pentru a-l mulțumi pe Trump, ci și pentru a contribui mai mult la propria lor securitate.”

Expertul a recunoscut, de asemenea, că Europa va continua să depindă de SUA pentru logistică, informații și subvenții.

SUA au refuzat să condamne invazia Moscovei

La Adunarea Generală a Națiunilor Unite de luni, SUA au votat împotriva unei rezoluții ce condamna invazia Rusiei în Ucraina. Dorothy Shea, chargée d’affaires ad interim al SUA, a spus că rezoluția promovată de Ucraina si aliații săi europeni perpetuează “un război al cuvintelor, mai degrabă decât o încheiere a războiului.”

Votul a plasat SUA într-o companie neobișnuită, alături de Coreea de Nord, Iran și alte 15 țări, împotriva rezoluției susținute de Europa. China, alături de alte 64 de țări, s-a abținut.

Rezoluția, care reafirmă sprijinul pentru Ucraina și integritatea sa teritorială la împlinirea a trei ani de la începutul invaziei ruse, a trecut cu 93 de voturi pentru și 18 împotrivă.

Viceministrul ucrainean de Externe, Betsa Mariana, a fost cel care a prezentat rezoluția Kievului pentru încetarea războiului în cadrul Adunării Generale a ONU.

“Acesta este un moment istoric. Modul în care răspundem astăzi la rezoluția rusă va defini viitorul Ucrainei, al Europei și viitorul nostru comun,” le-a spus ea membrilor Adunării.

După vot, ambasadorul Sloveniei, Samuel Zbogar, a declarat pentru BBC că Europa se luptă să se adapteze la schimbarea de 180 de grade a poziției SUA – și la viteza cu care Washingtonul acționează.

El a spus că Uniunea Europeană va trebui să reflecteze asupra acestei situații la întâlnirea consiliului său de săptămâna viitoare.

“Liderii vor trebui să dezvolte un plan despre cum UE poate fi implicată activ în găsirea păcii, mai degrabă decât să reacționeze la ceea ce fac alții. Acum este rândul nostru, în Europa, să ieșim în față,” a declarat oficialul.

Potrivit BBC, “o zi dramatică de diplomație de mare risc la Națiunile Unite a scos la iveală crăpături tot mai adânci în alianța transatlantică de când președintele Donald Trump a revenit pe scena globală și a schimbat masiv politica externă a SUA.” În acest sens, postul l-a citat pe Richard Gowan, directorul pentru Națiunile Unite al Crisis Group, care a spus că, după trei ani de animozitate tot mai mare între Rusia și SUA la ONU, “a fost destul de șocant să vezi cele două puteri coordonându-se pentru a umili Europa.”

Expertul a adăugat că, deși toată lumea se aștepta ca președintele Trump să scurcircuiteze ONU, acest lucru a depășit așteptările multora.

“Lobby-ul SUA împotriva rezoluției europene-ucraineană a fost foarte grosolan. Oficialii americani ar fi amenințat că vor tăia ajutoarele către statele care nu se conformează. Acest lucru a lăsat un gust amar în rândul multor membri ai ONU,” a spus Gowan.

Surse: NPR, Politico, Deutsche Welle, American Rhetoric, Defense News, Washington Post, FoxNews Radio, Atlantic Council, BBC, nato.int, Bruegel.org, crsrepoorts.congress.gov, eeas.europa.eu, YouTube