ANALIZĂ 10 centimetri de zăpadă, milioane pe asfalt: ninsoarea moderată din noaptea de 1/2 februarie declanșează acuzații de neîndeplinire contractuală în Sectorul 1 și triumfalism operațional fără cifre complete în Sector 4

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De nouă ani, Bucureștiul nu a mai trecut printr-un episod de ninsoare comparabil cu ianuarie 2017, când stratul de zăpadă a ajuns la 40–60 de centimetri. Între timp, iernile s-au schimbat, episoadele de zăpadă au devenit mai rare, mai scurte și, în general, mai blânde.

Premisa de la care pornește analiza despre noaptea de 1 spre 2 februarie 2026 e tocmai aceasta: realitatea climatică nu mai arată ca acum un deceniu. În acest context, o ninsoare care lasă în jur de 10 cm în Capitală este un eveniment important, dar nu unul extrem.

Și totuși, exact această ninsoare moderată a scos în evidență o problemă veche și incomodă. Cât de bine sunt dimensionate și cât de corect sunt controlate contractele de deszăpezire într-un oraș care plătește capacitate de intervenție, dar descoperă, în timpul ninsorii, că nu știe sigur ce primește în schimb.

Întrucât zăpada nu a fost neobișnuită, noaptea de 1/2 februarie a fost, în esență, un test nu al iernii, ci al administrației.

În această analiză am ales două administrații conduse de primari ai PNL și PSD, tocmai pentru a evidenția ce a fost particular în gestionarea aceluiași episod de ninsoare. Din comparație a reieșit și o diferență în nivelul de transparență al informațiilor furnizate public.

• Sursa informației privind evoluția ninsorilor în perioada de iarnă din ultimii 10 ani provine de la Administrația Națională de Meteorologie, din comunicările oficiale către publicul larg și surpinsă de G4Media în acest articol. În București, stratul de zăpadă depus în urma episodului din 1/2 februarie 2026 a fost de aproximativ 10 centimetri.

Sectorul 1 – primarul: „Suntem de peste 9 ore pe teren, dar situația nu e bună”

În Sectorul 1, primarul George Tuță a ales o comunicare directă și transparentă, care arată tensiuni. Primarul a postat în timpul nopții că operatorul nu ar avea utilajele necesare și nu și-ar respecta obligațiile contractuale.

FOTO: Imagine de noapte din timpul ninsorii – 1-2 februarie 2026 – Sursa: Contul de facebook al primarului Sectorului 1 George Tuță

Mesajele publice au insistat pe ideea că, la ore bune după debutul ninsorii, străzile încadrate la urgența 0 și 1 erau încă acoperite, iar intervenția pe urgența 2 era marginală. La 01:00, spune administrația, a fost cerută suplimentarea cu utilajele prevăzute – solicitare care nu ar fi fost onorată.

Din răspunsul oficial, solicitat pe 3 februarie și transmis ulterior către G4Media, reiese o imagine mai tehnică și mai completă, dar la fel de tensionată:

Administrația afirmă că plătește „exclusiv prestațiile efectiv realizate”, verificate prin GPS și confirmate de Poliția Locală. Contractul ar prevedea disponibilitatea unui număr de utilaje (menționat ca 40), iar programul de deszăpezire aprobat de Consiliul Local ar duce capacitatea până la 90 de utilaje (incluzând și echipamente conexe, precum cisterne, buldoexcavatoare etc.). La ora 01:00, în teren ar fi acționat 48 de utilaje cu plug și sărăriță, sprijinite de 22 de echipaje ale Poliției Locale. S-au înregistrat patru defecțiuni în timpul intervenției, cu două utilaje repuse rapid în funcțiune și două înlocuite.

Iar ceea ce „nu s-a întâmplat” a fost mobilizarea utilajelor din rezervă, deși administrația spune că a cerut explicit, în timpul nopții, încă 14 utilaje suplimentare și 18 utilaje de rezervă.

Pe de altă parte, Sectorul 1 invocă și faptul că atâta timp cât ninge și avertizarea meteo e în vigoare, „nu pot fi stabilite termene fixe de degajare”, iar evaluarea ar trebui făcută după încetarea fenomenului. Cu alte cuvinte, administrația recunoaște că nu există un „deadline” în timpul ninsorii, dar judecă rezultatul în timp real tocmai pentru că presiunea publică o obligă.

Tot în răspunsul oficial apare și partea financiară, un indicator rar oferit clar.

2021 – 6,6 milioane lei

2022 – 22,6 milioane lei

2023 – 12,0 milioane lei

2024 – 9,96 milioane lei

2025 – 13,7 milioane lei

Răspunsul oficial include astfel sumele plătite anual (între 6,6 și 22,6 milioane lei în perioada 2021–2025), cu diferențele mari de la un an la altul, dar cifrele rămân insuficiente pentru a explica variațiile, de aceea va fi nevoie de explicații suplimentare.

La setul voluminos de întrebări adresate de G4Media, administrația a mai răspuns că există penalități contractuale de 0,06% pe zi din valoarea contractului și că au fost aplicate sancțiuni operatorului și anterior, din aceleași motive.

În plus, la Sectorul 1 există un proces de reziliere pe rol cu operatorul de salubritate încă din 2022, iar la încheierea contractului administrația – care admite că nemulțumirea publică se răsfrânge firesc asupra sa, indiferent de cauze – menționează că va face toate demersurile necesare pentru ca serviciul de salubritate să fie îndeplinit la standardele pe care cetățenii le așteaptă.

Asta transformă noaptea de 1/2 februarie într-un episod cu miză dublă: nu doar o intervenție tehnică, ci și o confruntare politică și juridică.

Sectorul 4: „STB la negru”, spune primarul, și o transparență care nu ține pasul cu comunicarea

În Sectorul 4, comunicarea publică a mers în direcția opusă. Primarul Daniel Băluță a anunțat rezultate, nu conflict. Mesajul lui a fost că toate străzile pe care circulă STB erau „la negru” dimineața, după o intervenție masivă – 58 de utilaje și peste 500 de lucrători. Apoi, utilajele ar fi fost mutate pe alei și străzi mai mici, în timp ce lucrătorii au intervenit pe trotuare, treceri de pietoni și la intrările în școli, spitale și alte instituții publice.

FOTO: Screenshot – VIDEO cu utilajele de deszăpezire din Sectorul 4, postate de Daniel Băluță, Sector 4 – 1-2 februarie 2026

Deszăpezirea este realizată prin Totul Verde și BIN GO Solutions (Comercial / fosta Rosal). În plan operațional, Sectorul 4 a comunicat „capacitate” și „rezultat”.

Problema apare în planul financiar și de transparență. Pentru că, odată ce apar întrebările firești despre costuri, ore facturate, cantități de material antiderapant, strat maxim înregistrat și modul în care se justifică menținerea unei capacități maxime (98 utilaje, 600+ lucrători) chiar și în zilele fără intervenție, răspunsul primit de la Sectorul 4 este, în forma relatată, incomplet.

Răspunsul Primăriei Sectorului 4 precizează că bugetul anual include la un loc toate activitățile de salubrizare, fără defalcare distinctă pentru deszăpezire, și că timpii de așteptare sunt achitați doar în cazul avertizărilor meteo oficiale. În lipsa unei separări bugetare și a unor date privind costurile aferente episodului din 1/2 februarie, rămâne neclară structura exactă a cheltuielilor și proporția dintre componenta fixă și cea variabilă a contractului.

Cu alte cuvinte, avem un contrast clar. În timp ce Sectorul 1 vorbește despre prestații verificate, eventuale neîndepliniri contractuale și plata strict pe intervenție, Sectorul 4 pune accent pe capacitatea mobilizată și sugerează o performanță bună în teren (58 de utilaje, peste 500 de oameni, „la negru” pe STB), dar nu precizează cât a costat intervenția, cum a fost facturată și care este proporția dintre componenta fixă și cea variabilă a contractului.

Datele Administrației Naționale de Meteorologie arată că, în ultimii ani, episoadele de ninsoare consistentă în București au devenit mai rare și mai scurte, fără a putea fi excluse complet. Iernile nu au dispărut, dar s-au schimbat ca intensitate și frecvență.

În acest nou context climatic, întrebarea nu mai este dacă va mai ninge ca în 2017, ci cât de des și cât de justificat este ca sistemele publice să fie dimensionate pentru un scenariu care apare tot mai rar.