G4Media.ro

Analist ungur pro-guvernamental susține că bazele americane din România și Polonia ar…

Sursa: ucr.radio

Analist ungur pro-guvernamental susține că bazele americane din România și Polonia ar putea fi folosite pentru a ocupa vestul Ucrainei / Teza a fost folosită constant de propaganda rusă și de Șoșoacă pentru a da vina pe Occident pentru invazia din Ucraina

Două baze americane, una în România și cealaltă în Polonia, ar putea servi liderilor de la București și Varșovia drept platforme de lansare a eforturilor de ocupare a Ucrainei de vest, ca modalitate de îndeplinire a unor pretenții teritoriale proprii, dar și de ținere sub control a Rusiei de către NATO, susține un analist ungur apropiat de guvernul Viktor Orban. Teza a fost folosită în trecut și de propaganda rusă, care a încercat să inducă ideea că mai multe țări vecine Ucrainei, printre care și România, va anexa teritorii ucrainene. Ideea este utilizată și de partidele extremiste SOS și AUR. Analistul Peter G. Fehér scrie și în ziarul pro-guvernamental Magyar Hirlap, considerat portavocea guvernului Orban – singurul aliat al Rusiei în UE.

Reamintim că teza propagandei ruse, preluată acum de analistul maghiar, a fost respinsă categoric de președintele Iohannis, premierul Ciolacu și de Parlament. Legislativul de la București a respins cu o majoritate covârșitoare proiectul de lege inițiat de politiciana pro-rusă Diana Șoșoacă prin care aceasta cerea anexarea unor teritorii din Ucraina.

Autoritățile române de la cel mai înalt nivel au cerut constant respectarea dreptului internațional, a granițelor actuale din Europa, au condamnat oficial Rusia pentru violarea teritoriului Ucrainei și au respins orice tentativă de retrasare a granițelor.

Mai mult, Bucureștiul a atras atenția că tocmai guvernul Ungariei are politici revizioniste prin care încearcă să redeseneze granițele, dat fiind că oficialii de la Budapesta, în frunte cu premierul Viktor Orban, au promovat public harta Ungariei Mari, ce are în componență teritorii din țările învecinate.

Ungaria, pentru Iohannis la NATO

Într-un material publicat pe blogul Weapons and Strategy de pe platforma Substack, jurnalistul și analistul Peter G. Fehér – care se ocupă de Europa Centrală, țările grupului Vișegrad, Balcani, Ucraina și Turcia pentru publicația Magyar Hírlap – se referă la posibilitatea ca bazele americane din România și Polonia să fie folosite în acțiunile de ocupare a părții de vest a Ucrainei: ca modalitate de a ține sub control ambițiile regionale ale Moscovei, dar și pentru a satisfice pretențiile teritoriale ale oficialilor de la București și Varșovia. 

Ziaristul se referă mai întâi la dorința liderului de la București de a ocupa poziția de secretar general al NATO, notând vizita pe care premierul Ungariei, Viktor Orbán, a efectuat-o recent în capitala României la invitația președintelui Iohannis.

La summit-ul “mini-UE” au mai participat prim-ministrul belgian Alexander De Croo și cel croat, Andrej Plenkovic, precum și șeful organului decizional cel mai înalt al Uniunii Europene, președintele Consiliului European, Charles Michel.

Liderii europeni au discutat despre prioritățile viitoare ale UE, precum și despre nominalizările pentru funcția de secretar general al NATO. Iohannis a anunțat că nu va renunța la cursa pentru șefia organizației, deși mai multe țări membre importante ale alianței nord-atlantice au confirmat că îl susțin pe prim-ministrul olandez Mark Rutte pentru acest post.

Pentru a obține postul de secretar general al NATO, este necesar însă consimțământul tuturor statelor membre. Oficialii de la Bruxelles consideră că Ungaria poate fi convinsă să îl sprijine pe actualul prim-ministru olandez, deși ungurii nu-l susțin pe Rutte.

Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a rezumat de altfel poziția țării sale, declarând: “Desigur, nu susținem o persoană care a vrut să pună Ungaria în genunchi.”

Printre altele, susține jurnalistul de la Magyar Hírlap, Rutte “a atacat Ungaria” deoarece Budapesta nu permite intrarea imigranților ilegali pe teritoriul său, a interzis activiștilor LGBTQ accesul în școli, nu furnizează arme Ucrainei și cere în prezent o încetare a focului în conflictul dintre Kiev și Moscova.

Ulterior, ministrul Szijjártó a afirmat la Bruxelles că “în istoria NATO, statele membre din Europa Centrală și de Est nu au fost niciodată selectate pentru a furniza un secretar general. Acum este momentul pentru acest lucru, deoarece principala provocare în materie de securitate vine din această direcție… Ungaria susține întotdeauna consolidarea aripii estice a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și sperăm că acest principiu va fi reflectat în persoana următorului secretar general.”

Jurnalistul susține că această declarație “a venit ca o mare surpriză,” amintind de faptul că “relația dintre Ungaria și România nu a fost lipsită de probleme,” multe dintre ele generate de dezmembrarea Ungariei după Primul Război Mondial la presiunea Franței.

“România a obținut Transilvania, unde trăiau aproape două milioane de maghiari la acea vreme. Maghiarii erau majoritari în toate marile orașe din Transilvania. În prezent, aproximativ 1,2 milioane de unguri trăiesc în Transilvania. Cehoslovacia, Austria și Iugoslavia au primit și ele teritorii ungurești,” a scris Peter G. Fehér, menționând “traumele” suferite de Ungaria din această cauză, despre care spune că continuă și în prezent.”

În opinia analistului, în cazul României, aceasta “se teme că, deoarece a dobândit Transilvania cu ajutorul unei mari puteri, ar putea să o piardă fără sprijinul unei mari puteri. Acest lucru s-a întâmplat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Ungaria a recâștigat nordul Transilvaniei, dominat de maghiari. Au existat schimbări teritoriale similare în cazul altor state învecinate Ungariei. După cel de-al Doilea Război Mondial, marile puteri au restabilit granițele.”

Referindu-se, în acest context, la natura anti-maghiară a politicii românești,” ziaristul a vorbit despre faptul că, în 1956, conducerea comunistă de la București s-a oferit să ajute Moscova în zdrobirea revoluției din Unagia, iar în perioada schimbărilor de regim în Europa de Est, de la sfârșitul anilor ’80, Nicolae Ceaușescu a amenințat că va lovi centrala nucleară de la Paks, care asigură 40% din producția de electricitate a Ungariei.

Fehér a menționat, de asemenea, și cazul recent al sportivului român de origine maghiară torturat de doi coechipieri români, afirmând că el este “tipic pentru atitudinea anti-maghiară a societății românești.” Feher nu amintește însă faptul că autoritățile române au reacționat categoric: a fost deschis un dosar penal, sportivii români au fost excluși din lot, iar CNCD a început o anchetă.

România este unul dintre cei mai importanți parteneri economici și comerciali ai Ungariei, scrie ziaristul. În plus, războiul din Ucraina are loc în vecinătatea Ungariei și României, ceea ce reprezintă o amenințare pentru ambele țări. Așa cum a declarat și Péter Szijjártó, NATO are nevoie de un secretar general din Europa Centrală și de Est care să perceapă direct riscul cauzat de război. În ciuda diferențelor lor, Ungaria și România probabil că vor fi de acord cu Iohannis ca următorul secretar general” al alianței nord-atlantice. În fundalul imediat se află Washingtonul și bazele sale militare mari din Polonia și România,” a afirmat jurnalistul de la Magyar Hírlap.

Presiune pe Rusia

Oficialii americani ar fi urmărit să construiască baze militare în ambele țări încă înainte de războiul din Ucraina, scrie ziaristul. În timpul administrației președintelui Barack Obama, s-a ajuns la un acord privind construcția de sisteme antirachetă amplasate în România și Polonia.

Oficial, acestea au fost plasate în ambele țări pentru a contracara amenințarea potențială reprezentată de rachetele iraniene, însă Moscova susține că sistemele de apărare aeriană furnizate de SUA sunt îndreptate împotriva Rusiei,” scrie ziaristul.

Acesta se referă și la “cea mai mare bază NATO din Europa” pe care SUA o construiesc în România, prin dezvoltarea Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu, în apropiere de Constanța, pe malul Mării Negre. Este o investiție uriașă de două miliarde și jumătate de euro, unde vor locui zece mii de militari, în principal americani, și familiile acestora.

Comentatorul a notat că baza “a jucat deja un rol important în războiul din Ucraina,” fiind se pare sursa de informații pentru dronele ucrainene care au distrus Moskva, nava-amiral a flotei rusești din Marea Neagră. El nu aduce însă nici o dovadă în acest sens.

Potrivit autorului, “aceasta nu este singura inițiativă menită să apropie Statele Unite și NATO de Rusia.”O bază americană similară se construiește în Redzikowo, în Polonia. Locația va putea, de asemenea, să găzduiască zece mii de soldați. Lucrările la această bază au început în 2022. 

“Probabil nu este o coincidență faptul că această bază se află și ea pe coastă, în regiunea baltică din nordul Poloniei,” a scris jurnalistul ungur, care crede că “ea servește același scop ca omologa sa din România. Baza poloneză și cea românească susțin operațiunile NATO în Ucraina. Polonezii și românii, cu sprijinul Statelor Unite, consideră aceste baze ca fiind o modalitate eficientă de a exercita presiune asupra rușilor.”

Fehér menționează apoi o declarație a adjunctului ministrului de externe rus, Alexander Grushko, care a afirmat că conflictul dintre Ucraina și Rusia ar putea să se extindă în două direcții: Transnistria și Polonia.

Prima direcție ar fi Transnistria, unde Rusia menține un contingent de 1.500 de militari. Forțele guvernului de la Kiev ar fi lansat recent un atac cu drone asupra unei stații radar aparținând Transnistriei, în apropiere de granița cu Ucraina. 

“Diplomatul rus de frunte nu a menționat însă că un alt motiv pentru extinderea conflictului ar putea fi dorința României de a se uni cu Moldova vorbitoare de limba română,” scenariu respins vehement de Moscova. “Aproximativ 600.000 de moldoveni, poate chiar mai mulți, au cetățenie română, iar limba moldovenească este identică cu limba română. Chiar și șeful statului, Maia Sandu, are un pașaport românesc,” a scris jurnalistul, care a reamintit că, în 2016, președintele Vladimir Putin i-a oferit lui Igor Dodon, politicianul moldovean pro-rus, un cadou constând într-o hartă care înfățișa granițele istorice ale Moldovei, care includeau o mare regiune din teritoriul României de astăzi. “Un subtil indiciu al modului în care Moscova își imaginează viitorul regiunii,” a scris Fehér.
Ce crede Bucureștiul

Ziaristul ungur susține că, “cu toate acestea, Bucureștiul are o viziune diferită legată de anii care vor urma. România pregătește legi care vor permite forțelor armate să traverseze granițele țării pentru a proteja cetățenii români acolo.”

Jurnalistul se referă la faptul că între cele două războaie mondiale, Moldova a aparținut României, dar Stalin a cerut-o înapoi și a obținut-o.”

El citează și o declarație recentă a prim-ministrului Marcel Ciolacu care a spus: “Încă mai cred în unificarea Moldovei cu România. Fie că se va întâmpla în cadrul UE, fie că vom găsi o altă soluție. Este clar! Românii trăiesc în Republica Moldova. Istoria a făcut o nedreptate. Și prezentul este o consecință a trecutului.”

În plus, afirmă ziaristul de la Magyar Hírlap, “România dorește, de asemenea, să revendice o parte din Ucraina, susținând că 300.000 de persoane din regiunea Cernăuți și partea de sud a Odesei au cetățenie română.” Aceasta este o minciună însă, dat fiind că toate autoritățile române, de la președinte la Parlament, au respins categoric această idee.

Polonia, vizată de conflict

A doua direcție în care se va extinde conflictul este Polonia, a afirmat Alexander Grushko. “Varșovia are, de asemenea, pretenții teritoriale legate de Ucraina. Polonia dorește să restaureze Uniunea polono-lituaniană. Probabilitatea ca zona conflictului să se extindă este destul de mare, a argumentat adjunctul ministrului de externe rus,” potrivit analistului, care nu citează însă nici o sursă oficială.

Moscova susține că Varșovia are pretenții teritoriale legate de Ucraina, însă Polonia a negat întotdeauna oficial această narațiune avansată de ruși, scrie jurnalistul.

Concluzia analistului este că, bazându-se pe relațiile lor cu SUA, “Varșovia și Bucureștiul se străduiesc să obțină rolul de superputeri regionale. Cele două țări văd o mare oportunitate în situația geostrategică maleabilă cauzată de război. Ele înțeleg că Rusia nu va returna teritoriile capturate Ucrainei. În plus, în interiorul Ucrainei, istoria, cultura și tradițiile părților vestice ale țării sunt semnificativ diferite în comparație cu regiunile estice.”

Jurnalistul afirmă că România și Polonia sunt membre ale UE și NATO, astfel încât pot oferi un standard de viață mult mai bun și o securitate mai mare pentru populația care trăiește în vestul Ucrainei decât înainte. Din acest punct de vedere, dezintegrarea Ucrainei nu este o idee nerealistă. Astfel, România și Polonia doresc să-și afirme propriile interese naționale în spatele paravanului oferit de războiul din Ucraina.”

Există însă un obstacol major în calea implementării planului polonez și românesc, iar acesta este Rusia. “Încă de la domnia lui Petru cel Mare, Moscova a căutat întotdeauna să aibă țări prietenoase în vecinătatea sa. Acesta este și motivul pentru care Rusia se opune aderării Ucrainei la NATO. Și Polonia și România nu sunt prietene cu Rusia.

Toate ideile utilizate de analistul maghiar sunt preluări ale unor narative rusești și ale guvernului Viktor Orban, care încearcă să arunce vina pe SUA și occident în general pentru invazia rusă din Ucraina. Mai mult, Kremlinul și Budapesta vor să portretizeze România ca având pretenții teritoriale asupra Ucrainei, o dezinformare respinsă constant de București.

Surse: Substack, Washington Post, AP, navy.mil

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

8 comentarii

  1. Eu zic ca bazele astea ar putea fi folosite mult mai bine pentru a denazifica Ungaria in loc de Ucraina.

    Tot articolul e plin de formulari sputnikare. Cu presiunea pusa pe Rusia, tarile prietenoase pe care le vrea Rusia etc.

    Ar trebui extirpat cancerul rusesc din Ungaria, cei care nu vor sa traiasca dupa valorile europene moderne se pot duce in stepele rusesti de unde au venit.

  2. Un articol horty-ist in care analistul lui peste viseaza cum poate profita Ungaria sa puna mana pe o halca din Ucraina. In Transilvaina se vad doar unguri si atat. Europenii stiu ca imperiile s-au dezintegrat si fiecare natiune este bine definita acum cu teritorii, limba si cultura iar minoritatile au drepturile care li se cuvin. Asta este U.E. si fiecare capcaun trebuie sa inteleaga.

  3. Eu zic ca daca Romania si-ar propune noi anexari teritoriale, cel mai bine ar fi sa anexeze partea de Est a Ungariei, sa lase Vestul Ungariei pt Austria si uite asa am rezolvat o mare problema pt Europa: disparitia unei tari ca Ungaria care doar pune piedici proiectului europeana si sistemului democratic liberal care aduce libertate si prosperitate cetatenilor.

    • Partea proastă este că austriecii sunt si mai sputnikari și rusofili iar nemții tin cu rușii de asemenea! Probabil sindromul Stockholm, cine stie…

  4. Alo,noi românii abia ne descurcăm noi,ce să mai caute și ceva din Ucraina la noi,ne ducem la gârlă;ce-i drept ,că niște unguroaice aș babardit și-n culcare,și-n sculare.

    • si eu am dat la una, ma gandeam doar la trianon… „ioooooii”, facea unguroaica :))

  5. Revizionistii care vor teritorii ale Romaniei,Ucrainei,Slovaciei sunt ingrijorati?!!!
    Cat priveste ce s-a intamplat in 1956 Romania e de vina,dar stapanii lor din zilele noastre nu? Deja propaganda Orbanista ajunge la nivelul( de imb.ecilitate) al propagandei putiniste.

  6. ungurii astia numai invazii si anexari de teritorii viseaza?