G4Media.ro

Analfabetismul științific al României Educate: Probleme metodologice grave semnalate de cercetătorul Dacian…

Analfabetismul științific al României Educate: Probleme metodologice grave semnalate de cercetătorul Dacian Dolean

Raportul final România educată, publicat de președintele Klaus Iohannis la 7 ani de la preluarea primului mandat cu promisiunea realizării acestui document de reformă, are “în primul rând o problemă conceptuală majoră”, atrage atenția cercetătorul Dacian Dolean. Expert în științele educației, specializat în dezvoltarea alfabetizării timpurii, Dolean a declarat într-o analiză a proiectului prezidențial că documentul oficial pornește de la afirmații false.

“În mod ironic, identificarea diferenței dintre opinii și adevăruri factuale este una dintre competențele testate de PISA pentru a evalua nivelul de alfabetizare funcțională. Nu știu cum vom scădea analfabetismul funcțional cu 50% până în 2030, când un proiect de o asemenea importanță națională tratează opiniile (rezultate din consultări) ca adevăruri dovedite științific”, spune pentru Edupedu.ro Dacian Dolean, expert în științele educației, afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiilor din România. Dolean a publicat în ultimii ani mai multe articole științifice în domeniul științelor educației în jurnale internaționale cu impact mare, despre care Edupedu a scris aici, și aici.

Proiectul Romania Educată începe cu prezentarea reperelor metodologice ale proiectului. Ce ne puteți spune despre corectitudinea metodologiei folosite?

“Parcurgând documentul, am remarcat în primul rând o problemă conceptuală majoră – și anume, educația este prezentată foarte departe de cum este ea văzută în literatura științifică de specialitate. La pagina 8 documentul definește educația ca fiind un “fenomen antropologic complex, cercetată de un număr mare de discipline teoretice sau aplicative, fiecare utilizând propriul aparat conceptual, propriile universalii logico-metodologice și, implicit, propriile metodologii.” Aceasta afirmație este complet falsă. Educația este o știință și este studiată de “științele educației”. Există chiar și un domeniu în Web of Science intitulat Education & Educational Research, care alături de domeniile Special Education și Educational Psychology acoperă majoritatea studiilor teoretice și empirice legate de educație. Pentru o lectură aprofundată vă sugerez să citiți numărul aniversar publicat de “Educational Researcher”, la aniversarea a 100 de ani de cercetare în științele educației, publicat în luna martie 2016. Este adevarat că “științele educației” în general nu sunt predate și studiate în România din perspectiva științifică (ci sunt văzute mai degrabă ca un curent filosofic), iar mulți dintre autorii citați în document ca fiind specialiști în științele educației nu au publicat nici o cercetare care să treacă printr-un proces de evaluare colegială (peer-review) riguroasă a unui jurnal internațional de prestigiu în acest domeniu. Însă faptul că “știintele educației” au o prezență timidă în România nu înseamnă că ele nu există. Deci o problema majoră a proiectului România Educată îl reprezintă ignorarea domeniului științific al “știintelor educației”.

Apoi, o altă problemă importantă pe care am remarcat-o este metodologia folosită în dezvoltarea proiectului. La pagina 4 scrie “Procesul de consultare a durat aproape cinci ani și a implicat peste 64 de instituții publice, ONG-uri, autorități locale/centrale și peste 12.400 de persoane.” Cred ca intenția acestei propoziții a fost să convingă cititorul că un număr mare de oameni consultați reprezintă o garanție a calității. Complet fals. Dacă ai palpitații la inimă, te consulți cu un specialist (cardiolog) sau o echipă interdisciplinară de specialiști (cardolog + psiholog) pentru a face investigații, nu te consulți cu 15 vecini, care nu și-au dedicat mai bine de zece ani studiind medicina și făcând rezidențiatul înainte de a avea dreptul să practice ca medici. Nu vecinii, ci medicul specialist (cardiolog) va ști ce teste să iți facă, pentru a depista natura palpitațiilor, va avea instrumentele necesare stabilirii unui diagnostic diferențial și va ști să interpreteze rezultatele testelor.”

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. Totul este ok și conform cu ce poate noua clasă politică, ridicată din rândul omului nou, incompetent și needucat, dar avid de putere. Intelectualii au dispărut din viața publică a acestei țări, rezultatatele se văd (dacă nu ești analfabet).

  2. „Expert in stiintele educatiei”, haoleu, nu zi soro!
    Dar si Ralucutza ca furnicutza, tot incearca sa-l sugrume pe neamt.

  3. De ce o fi schimbat d-nul presh definitia clara a EDUCUTIEI?
    Daca citesti DEF DATA IN DOC IN PRIMELE PAGINI, NU INTELEGI MAI NIMIC.
    DEH, SI BRONZAT, SI INVATZAT, NU SE POATE.
    TRE’ SA ALEGI, ORI dumnealui e Clar CA A ALES, NU- I ASA?

  4. educatia nu se face automat Apesi pe un buton si gata !toti se conformeaza Este un proces intins pe mai multe generatii Civilizarea se face in timp dar numai cind ai modele si programe educationale Un cuvint greu il au si televiziunile prin programele lor si ce vedem aici ? parasute ridicate la dive , semianalfabeti care stiu doar sa-si numere milioanele , politicieni care nu pot formula o fraza coerenta , emisiuni de cea mai joasa speta si ne uitam in jur dupa modele Unde ? asta ati semanat asta culegeti

  5. asa e, taranii astia prosti cred ca nu se poate lua covid din spatiile publice! eu am cerut sa poarte botnita fotbalistii in timpul jocului, dar nu s-a putut rezolva nimic

    nici Fauci nu stie cu stiinta asa cum stiu doar eu

    nu ma meritati

  6. Cred că mai potrivit program,în situația actuală, ar fi ROMÂNIA REEDUCATĂ ȘI să înceapă cu CEI CE AU LANSAT PROGRAMUL ROMÂNIA EDUCATĂ! Știu EI/EL…motivul!

  7. În lumea științifică totul se măsoară, tocmai cu scopul de a deosebi opiniile, presupunerile sau intuițiile personale de adevărul științific, există chiar un domeniu științific (scientometrie) al acestui proces . În acest scop a fost elaborat un întreg sistem care clasifică, evaluează și certifică nivelul și credibilitatea instituțiilor de învățământ superior, a oamenilor de știință din cele mai diferite domenii, lucrărilor lor științifice dar și a publicațiilor în care acestea apar. Astfel că, un ”specialist” dintr-un domeniu are lucrări publicate periodic ( subliniat periodic ) în reviste de specialitate, aceste reviste fiind, la fel clasificate după ”impactul” în domeniu, iar lucrarea va fi analizată și criticată de alți oameni de știință din domeniu ( peer-review ) cu scopul de a menține standardele de calitate a lucrărilor, de a crește performanța științifică și de a asigura credibilitatea persoanei respective. Evident, datorită acestui filtru științific riguros, nu oricine va putea publica în publicațiile științifice specializate care au factor de impact ”de prestigiu”, invers : cel care publică acolo, știe ”ce vorbește” și ca atare, va avea și el un factor de impact, după frecvența cu care lucrarea lui a fost citată de alți colegi din domeniu.
    Acest sistem de metrie, deși cu aplicație generală, are și el un ”prag de incredere” care variază în funcție de domeniul științific și uneori de caracterul prea specific al subiectului studiat, el fiind cel mai sensibil și ”fin” în cazul științelor exacte, dar extrem de relevant totuși și în celelalte domenii.
    Cred că în cazul unui proiect national, de asemena anvergură și cu asemenea impact, moșit atâta timp și ”cu largă consultare” ar fi fost benefic și productiv ( ca să nu zic absolut necesar ) să recurgem la toți specialiștii pe care îi avem în domeniu. Faptul că s-a ratat nu numai definirea riguroasă a obiectului ( educația ) dar și adresanții ”consultației largi” nu este de bun augur ( eufemism )