Analfabetismul științific al României Educate: Probleme metodologice grave semnalate de cercetătorul Dacian Dolean

Raportul final România educată, publicat de președintele Klaus Iohannis la 7 ani de la preluarea primului mandat cu promisiunea realizării acestui document de reformă, are “în primul rând o problemă conceptuală majoră”, atrage atenția cercetătorul Dacian Dolean. Expert în științele educației, specializat în dezvoltarea alfabetizării timpurii, Dolean a declarat într-o analiză a proiectului prezidențial că documentul oficial pornește de la afirmații false.

“În mod ironic, identificarea diferenței dintre opinii și adevăruri factuale este una dintre competențele testate de PISA pentru a evalua nivelul de alfabetizare funcțională. Nu știu cum vom scădea analfabetismul funcțional cu 50% până în 2030, când un proiect de o asemenea importanță națională tratează opiniile (rezultate din consultări) ca adevăruri dovedite științific”, spune pentru Edupedu.ro Dacian Dolean, expert în științele educației, afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiilor din România. Dolean a publicat în ultimii ani mai multe articole științifice în domeniul științelor educației în jurnale internaționale cu impact mare, despre care Edupedu a scris aici, și aici.

Proiectul Romania Educată începe cu prezentarea reperelor metodologice ale proiectului. Ce ne puteți spune despre corectitudinea metodologiei folosite?

“Parcurgând documentul, am remarcat în primul rând o problemă conceptuală majoră – și anume, educația este prezentată foarte departe de cum este ea văzută în literatura științifică de specialitate. La pagina 8 documentul definește educația ca fiind un “fenomen antropologic complex, cercetată de un număr mare de discipline teoretice sau aplicative, fiecare utilizând propriul aparat conceptual, propriile universalii logico-metodologice și, implicit, propriile metodologii.” Aceasta afirmație este complet falsă. Educația este o știință și este studiată de “științele educației”. Există chiar și un domeniu în Web of Science intitulat Education & Educational Research, care alături de domeniile Special Education și Educational Psychology acoperă majoritatea studiilor teoretice și empirice legate de educație. Pentru o lectură aprofundată vă sugerez să citiți numărul aniversar publicat de “Educational Researcher”, la aniversarea a 100 de ani de cercetare în științele educației, publicat în luna martie 2016. Este adevarat că “științele educației” în general nu sunt predate și studiate în România din perspectiva științifică (ci sunt văzute mai degrabă ca un curent filosofic), iar mulți dintre autorii citați în document ca fiind specialiști în științele educației nu au publicat nici o cercetare care să treacă printr-un proces de evaluare colegială (peer-review) riguroasă a unui jurnal internațional de prestigiu în acest domeniu. Însă faptul că “știintele educației” au o prezență timidă în România nu înseamnă că ele nu există. Deci o problema majoră a proiectului România Educată îl reprezintă ignorarea domeniului științific al “știintelor educației”.

Apoi, o altă problemă importantă pe care am remarcat-o este metodologia folosită în dezvoltarea proiectului. La pagina 4 scrie “Procesul de consultare a durat aproape cinci ani și a implicat peste 64 de instituții publice, ONG-uri, autorități locale/centrale și peste 12.400 de persoane.” Cred ca intenția acestei propoziții a fost să convingă cititorul că un număr mare de oameni consultați reprezintă o garanție a calității. Complet fals. Dacă ai palpitații la inimă, te consulți cu un specialist (cardiolog) sau o echipă interdisciplinară de specialiști (cardolog + psiholog) pentru a face investigații, nu te consulți cu 15 vecini, care nu și-au dedicat mai bine de zece ani studiind medicina și făcând rezidențiatul înainte de a avea dreptul să practice ca medici. Nu vecinii, ci medicul specialist (cardiolog) va ști ce teste să iți facă, pentru a depista natura palpitațiilor, va avea instrumentele necesare stabilirii unui diagnostic diferențial și va ști să interpreteze rezultatele testelor.”

• Citește analiza integrală pe Edupedu.ro