Americanii au avut discuţii directe cu talibanii. De ce a schimbat Trump strategia în Afganistan
Un oficial de rang înalt din Departamentul american de Stat s-a întâlnit recent cu o delegaţie a talibanilor în Qatar, o reuniune despre care mulţi analişti afirmă că ar putea reprezenta un moment de cotitură în conflictul din Afganistan, care durează de 17 ani. Surse talibane au confirmat întâlnirea cu Alice Wells, secretar adjunct în cadrul Bureau of South and Central Asian Affairs, afirmând că discuţiile au fost „foarte importante” şi s-au desfăşurat într-o „atmosferă prietenească.”
Statele Unite nu au comentat în niciun fel reuniunea din Qatar, care vine la câteva luni după ce o directivă de la Casa Albă le-ar fi cerut diplomaţilor americani să vorbească direct cu gruparea islamistă, fără să mai implice şi autorităţile de la Kabul. Dacă informaţiile privind întâlnirea de la Doha sunt adevărate, ele confirmă schimbarea radicală de strategie a Administraţiei lui Donald Trump faţă de conflictul din Afganistan şi pun guvernul afgan într-o situaţie delicată. Dar, în acelaşi timp, ele reaprind speranţele de pace în ţara măcinată de un conflict ce pare că nu se va termina prea curând.
Surse din cadrul mişcării islamiste au confirmat pentru BBC că oficiali talibani s-au întâlnit în secret cu înaltul diplomat american în Qatar săptămâna trecută. Discuțiile de la la Doha cu Alice Wells au fost „foarte importante,” a declarat un oficial al talibanilor. Potrivit informaţiilor, delegația talibană de șase membri l-a avut în frunte pe Abbas Stanikzai, care conduce biroul politic al grupării talibane de la Doha. Discuţiile – care au abordat inclusiv obţinerea unui acord de încetare a focului de durată – ar fi avut loc pe parcursul a două zile, într-un hotel din capitala qatareză.
Departamentul de Stat al SUA a afirmat doar că Wells a fost în Qatar săptămâna trecută pentru a se întâlni cu oficiali guvernamentali și a vorbi despre un proces de pace în Afganistan, fără însă să confirme sau să infirme relatările privind reuniunea cu talibanii. Unul dintre oficialii talibani prezenţi a descris întâlnirea cu Wells drept o discuție „preliminară” pentru a stabili un canal de comunicare între grupul militant și oficiali americani, înainte de negocieri mai ample. Fără să ofere informaţii suplimentare, liderul taliban a spus pentru agenţia Reuters: „Am convenit să ne întâlnim din nou în curând și să rezolvăm conflictul afgan prin intermediul dialogului.”
Surse talibane au afirmat că discuțiile au avut loc cu aprobarea consiliului de conducere al mişcării islamiste. Cele două părți au discutat propuneri privind deplasarea liberă a talibanilor în două provincii, unde să nu fie atacaţi de forţele afgane, precum şi participarea islamiştilor la conducerea Afganistanului. „Singura cerință pe care americanii au făcut-o a fost să le permitem menţinerea bazelor militare în Afganistan,” a declarat oficialul taliban, adăugând că părţile vor discuta în viitor alte probleme care ar putea duce la restabilirea păcii în ţara răvăşită de conflict.
O altă sursă la curent cu conţinutul discuțiilor a declarat că Statele Unite au cerut talibanilor să accepte oferta de încetare a focului pentru Eid-al Adha sau Eid-al Qurban, o sărbătoare care începe anul acesta pe 22 august.
Potrivit informaţiilor, întâlnirea recentă de la Doha ar fi a treia dintre americani şi talibani, dar acest lucru nu a putut fi confirmat. Nu s-au oferit detalii suplimentare nici despre următoarea reuniune dintre Statele Unite şi mişcarea islamistă, care ar fi fost deja stabilită.
O încercare anterioară de a stabili discuţii directe în Qatar a eșuat în 2013, după ce președintele afgan Hamid Karzai s-a supărat că talibanii arboraseră un drapel în faţa biroului lor din Doha și foloseau numele Emiratele Islamice din Afganistan, statul islamic pe care l-au înființat atunci când au venit la putere în anii ’90.
O schimbare semnificativă
Mişcarea talibanilor islamişti, o grupare extrem de conservatoare din punct de vedere religios, a preluat puterea în Afganistan în 1996, după războiul civil care a urmat conflictului sovieto-afgan. Ei au impus o versiune brutală a legii Sharia, care a inclus execuţii publice, amputări, interzicerea participării femeilor la viaţa publică, interzicerea televiziunii, a muzicii şi a filmelor. Statele Unite au invadat Afganistanul în 2001, după atacurile din 11 septembrie, acuzându-i pe talibani că le oferă adăpost liderilor Al-Qaeda. Americanii i-au alungat pe talibani de la putere, iar conflictul declanşat s-a întins deja pe 17 ani. Anul trecut, peședintele Trump a reafirmat că Statele Unite vor rămâne în Afganistan pe timp nelimitat, a trimis încă 3.000 de soldaţi americani în ţara asiatică (numărul militarilor din SUA fiind acum de 14.000) și a intensificat atacurile aeriene împotriva militanților, pentru a-i forța să se aşeze la masa negocierilor.
Informaţiile privind întâlnirea recentă din Qatar au venit în contextul în care Administrația Trump a cerut diplomaților americani să vorbească direct cu talibanii. Aceştia au afirmat în repetate rânduri că vor discuta procesul de pace numai cu Statele Unite, însă administraţiile succesive de la Washington au insistat că autorităţile afgane trebuie să fie parte a acestui proces. Mai multe surse au confirmat pentru BBC că talibanii au insistat din nou ca oficialii afgani să nu fie prezenţi la întâlnirea cu Wells, iar de data aceasta americanii ar fi acceptat. Analiştii afirmă că discuțiile directe cu militanții, fără niciun reprezentant al Guvernului de la Kabul de faţă, marchează o schimbare majoră în politica actualei Administraţii republicane, care încearcă să găsească soluţii pentru a pune capăt războiului.
Important de menţionat este şi că întâlnirea de la Doha s-a desfăşurat la câteva săptămâni după ce o încetare a focului de trei zile în timpul festivităților de Eid a fost în mare parte respectată de toate părțile implicate în conflictul din Afganistan. A fost un eveniment fără precedent, salutat de milioane de afgani. De atunci însă, osilităţile au fost reluate şi au avut loc mai multe atacuri sângeroase, inclusiv împotriva unui punct de control ale armatei în provincia Badghis.
Dar care sunt implicaţiile discuţiilor directe dintre Statele Unite şi talibani? Printre altele, analiştii vorbesc de următoarele:
* Deocamdată e vorba doar de discuţii incipiente care „nu pot fi numite discuții de pace,” a afirmat un oficial taliban. Acesta a recunoscut însă că ele ar putea deschide calea pentru viitoarele negocieri directe cu Administraţia de la Washington. Este ceea ce afirmă şi majoritatea experţilor: dacă aceste discuţii preliminare vor continua şi vor avea finalitate, nu este exclus ca ele să ducă la negocieri oficiale directe între talibani și Statele Unite. Posibilitatea obţinerii unui acord de pace va fi astfel mai aproape ca oricând.
* Schimbarea politicii americane în Afganistan a venit după ce oficialii de la Washington și-au dat seama că strategia afgană a președintelui Trump nu a atins rezultatele dorite. După ce a a ajuns la Casa Albă, Trump a crescut numărul trupelor americane din Afganistan, justificând acest lucru prin faptul că insurgenții talibani trebuie să fie presați să se angajeze în discuții. Dar talibanii au continuat să-și extindă influenţa asupra teritoriului afgan, controlând în prezent 59 de districte din cele 407 (guvernul controlează 229 de districte, iar în celelalte 119 se poartă lupte între cele două tabere).
„Statele Unite doresc să obțină ceva în Afganistan. De asemenea, diplomații americani se tem că președintele Trump ar putea lua măsuri drastice dacă inițiativele de pace nu reușesc,” a declarat un analist de la Kabul, citat de DW. Potrivit surselor, liderul de la Casa Alb este frustrat mai ales de costurile umane şi financiare uriaşe ale conflictului (45 de miliarde de dolari anual).
Senatorul american Rand Paul a relatat, de altfel, recent conţinutul unor discuţii pe care le-a avut în primăvară cu Trump: „Președintele mi-a spus de multe ori să… plecăm naibii de acolo. Cred că instinctele și înclinația președintelui sunt aceea de a rezolva conflictul afgan.”
* Numărul mare de victime civile înregistrate în acest an (1.692 de morţi în primele şase luni din 2018) şi incapacitatea forţelor de securitate afgane de a pune capăt atacurilor insurgenţilor ar fi fost alte motive pentru care preşedintele Trump a decis ca oficialii americani să discute direct cu talibanii şi să nu implice Guvernul de la Kabul.
* Discuţiile sunt esenţiale şi pentru talibani. O retragere completă a tuturor trupelor străine din Afganistan a fost una dintre premisele majore ale talibanilor pentru discuțiile de pace în timpul Administraţiei Obama, dar se pare că militanții și-au atenuat poziția în această chestiune după ce Trump a intensificat presiunea militară asupra lor (consilieri americani antrenează trupele afgane, în timp ce forţele speciale ale SUA şi din alte ţări acţionează împotriva teroriştilor din Statul Islamic aflaţi în Afganistan). Talibanii se tem că, odată cu creşterea presiunii militare din partea americanilor, obiectivul lor de a câştiga războiul este tot mai îndepărtat.
Potrivit unor analişti, talibanii vor ca SUA să stabilească o dată clară pentru retragerea trupelor lor din Afganistan. „Talibanii doresc garanția comunității internaționale că SUA se vor retrage din Afganistan odată ce se va ajunge la un acord de pace,” a spus un expert. Fără îndoială că discuţiile directe dintre cele două părţi includ şi acest subiect, unde Administraţia Trump are un spaţiu mare de manevră.
În plus, aşa cum a declarat şi Christopher Kolenda, fost consilier de rang înalt al Pentagonului pentru Afganistan şi Pakistan, talibanii sunt îngrijoraţi că, după creşterea influenţei Statului Islamic în regiune, Afganistanul ar putea să se transforme într-o a doua Sirie. De altfel, atacurile sinucigaşe din partea Statului Islamic s-au intensificat recent în estul ţării şi ele sunt menite, cred analiştii, să submineze chiar discuţiile pe care talibanii le-au început cu americanii. Tensiunile dintre Statul Islamic şi talibani s-au intensificat din 2014, căci primii nu privesc cu ochi buni posibila apropriere a talibanilor de occidentali. Deşi pare un scenariu puţin credibil în acest moment, nu este exclus ca, într-un moment nu foarte îndepărtat, americanii şi talibanii să coopereze pentru a elimina împreună ameninţarea ISIS din Afganistan.
* Întâlnirea dintre oficiali americani și talibani a generat speranțe privind obţinerea păcii în Afganistan, dar ea afectează serios mandatul guvernului de la Kabul, care a invitat talibanii în mod repetat să participe la negocierile de pace. Președintele afgan Ashraf Ghani s-a oferit chiar să recunoască grupul militant ca partid politic și şi-a exprimat dorința de a modifica Constituția pentru a face posibil acest lucru. Ofertele lui au fost respinse, însă, constant de talibani, care au susținut că se vor angaja doar în discuții directe cu SUA şi că Washingtonul, nu Kabulul, poate lua decizii concrete privind cererile lor. Până de curând, americanii au insistat şi ei că procesul de pace afgan trebuie condus de afgani înşişi, de aceea discuţiile recente dintre Statele Unite şi talibani în Qatar pun autorităţile afgane într-o poziţie delicată.
Analiştii cred că, dacă Administrația Trump îşi continuă eforturile de angajare directă cu talibanii, acest lucru va submina fără îndoială guvernul afgan, pentru care negocierile dintre americani şi grupul militant reprezintă „un scenariu de coşmar.” Oficialii afgani se tem că neimplicarea lor în discuţiile de pace le va ştirbi autoritatea politică în interiorul ţării (în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă şi a celor prezidenţiale din 2019), dar şi în exterior, căci credibilitatea lor va fi afectată. Dar, după aproape două decenii de conflict şi fără soluţii la orizont, aceasta este o variantă pe care Guvernul de la Kabul va trebui să o ia serios în considerare. Nimic nu-l reţine pe Trump să treacă peste voinţa lor şi să caute să îşi impună strategia dorită. Este un lucru remarcat şi de Sadiq Patman, un fost consilier al preşedintelui Ghani: „Cred că Statele Unite ar putea fi dispuse să compromită credibilitatea guvernului afgan pentru a asigura pacea în Afganistan.”
Concluzia. Conflictul afgan este unul multidimensional, care implică actori afgani, regionali și globali. Ţinând cont de complexitatea inerentă a războiului, niciunul dintre actorii principali nu deține cheia rezolvării unilaterale a crizei din Afganistan. Un eventual proces de pace se anunţă dificil și de durată. După 17 ani de conflict şi instabilitate, a devenit însă evident că Guvernul de la Kabul nu poate câştiga singur acest război. De aceea schimbarea de strategie a americanilor, deşi pare acum un scenariu imposibil de acceptat pentru oficialii afgani, ar putea în final să reprezinte varianta ideală pentru obţinerea păcii.
Surse: BBC, The Guardian, Washington Post, Reuters, NPR, Pasadena Star News, DW, The Globe Post
Foto: Talibani din Afganistan (captură Youtube)
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
1 comentariu