Ambasadorul României la Chișinău, replică pentru ambasadorul Germaniei în scandalul limbii comune: Orice mesaj care poate crea ambiguități cu privire la limba, identitatea sau patrimoniul cultural comun riscă să fie exploatat de actorii ostili precum Rusia

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ambasadorul României la Chișinău, Cristian Leon Țurcanu, i-a dat luni o replică publică ambasadorului Germaniei în Republica Moldova, după ce acesta a stârnit un scandal privind identitatea moldovenilor. ”Orice mesaj care poate crea ambiguități cu privire la limba, identitatea sau patrimoniul cultural comun riscă să fie exploatat de actorii ostili precum Rusiei”, a spus ambasadorul român, care a avertizat că ”afirmații care relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități sunt regretabile și lipsite de fundament factual și riscă să genereze interpretări care nu servesc nici dialogului dintre parteneri, nici interesului comun de a consolida încrederea și coeziunea în regiune”.

Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, a declarat  în week-end că ar pune sub semnul întrebării afirmația potrivit căreia Republica Moldova și România au aceeași limbă și religie, scrie newsmaker.md.

Ulterior, diplomatul german a revenit cu o declarație de presă în care a spus că scandalul s-a bazat pe ”neînțelegerea declarației mele, pentru care îmi asum responsabilitatea. Traducerea a fost, la fel, neclară”.

Declarația integrală a ambasadorului României la Chișinău, Cristian Leon Țurcanu:

”Am luat notă de explicațiile oferite de Ambasadorul Republicii Federale Germania la Chișinău în legătură cu declarațiile sale recente referitoare la limba și religia din Republica Moldova.
Republica Moldova și România împărtășesc o istorie bine documentată, o comunitate de limbă și un patrimoniu cultural și spiritual bine cunoscute. Aceste realități sunt consacrate atât de cercetarea istorică și lingvistică, cât și de cadrul constituțional și legislativ al Republicii Moldova.
În acest context, orice afirmații care relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități sunt regretabile și lipsite de fundament factual. În același timp, riscă să genereze interpretări care nu servesc nici dialogului dintre parteneri, nici interesului comun de a consolida încrederea și coeziunea în regiune.
În actualul context regional, marcat de campanii susținute de dezinformare, de încercări de rescriere a istoriei și de acțiuni repetate de instrumentalizare a temelor identitare, orice mesaj care poate crea ambiguități cu privire la limba, identitatea sau patrimoniul cultural comun riscă să fie exploatat de actorii ostili, precum Federația Rusă, care urmăresc slăbirea rezilienței democratice și a parcursului european al Republicii Moldova.
România respectă pe deplin suveranitatea și dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a-și decide democratic viitorul. În același timp, respectul pentru adevărul istoric, pentru rigoare științifică și pentru cadrul constituțional al Republicii Moldova reprezintă premise indispensabile ale unui dialog public responsabil.
Relația dintre România și Republica Moldova este susținută de o comunitate de limbă, cultură şi istorie, iar România va continua să sprijine Republica Moldova în spiritul parteneriatului privilegiat, pe baza respectului reciproc, a valorilor europene și a unui dialog întemeiat pe responsabilitate și încredere”.

Declarația integrală a ambasadorului Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch:

”Interviul meu din 9 iulie de la Jurnal TV a stârnit o critică amplă. Aceasta se bazează pe neînțelegerea declarației mele, pentru care îmi asum responsabilitatea. Traducerea a fost, la fel, neclară.

Vitalie Călugăreanu m-a întrebat despre „Planul B”, despre unirea cu România. Am răspuns că aceasta este o decizie care ține exclusiv de Republica Moldova și de România. Domnul Călugăreanu a mai menționat însă în întrebarea sa că oamenii din Republica Moldova („noi”) ar vorbi aceeași limbă ca în România și că ar avea aceeași religie. La aceasta am răspuns că, într-adevăr, în Republica Moldova ar exista oameni care vorbesc aceeași limbă, dar ar exista și alți oameni, există unii care ar vorbi două limbi, precum și oameni de religii diferite. Am subliniat că printre valorile fundamentale europene se numără respectul pentru individ.

În traducerea simultană, expresia „dar și alți oameni” a fost tradusă eronat prin „dar unii gândesc altfel despre aceasta”, iar „există oameni care vorbesc două limbi” – prin „… că există două limbi”.

Nu a fost intenția mea să pun sub semnul întrebării unitatea chestiunii românești sau a credinței creștine ortodoxe. Înainte de interviu m-am întâlnit cu reprezentante ale comunității rome și am vizitat cimitirul evreiesc din Mărculești. În cadrul interviului detaliat, am avut ocazia să prezint sprijinul politic și material acordat de către Germania Republicii Moldova, precum și poziția mea față de Rusia.

Declarația controversată a avut loc în ultimul minut al interviului lung, astfel încât nu am avut posibilitatea să o clarific. Toate reportajele și comentariile din mass-media au fost realizate fără a mă consulta sau a-mi oferi ocazia de a-mi exprima punctul de vedere.

Cu toate acestea, responsabilitatea pentru neliniștea creată îmi revine în totalitate”.