Cele cinci minute care i-au schimbat dispoziţia lui Trump la summitul NATO – analiză El Pais

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Analiză a publicației El Pais (Spania), via Rador: În doar trei ore Donald Trump a trecut de la amenințarea că va întrerupe comerțul cu Spania și numirea aliaților săi europeni „inutili” pentru că nu l-au ajutat în războiul împotriva Iranului, la a le spune liderilor NATO că în timpul summitului de la Ankara a simțit „dragoste în aer”.

Schimbările de dispoziție ale președintelui SUA și poticnirile sale în timpul întâlnirii cruciale din capitala Turciei au marcat întreaga adunare și au demonstrat încă o dată natura imprevizibilă a liderului celei mai importante puteri nucleare a lumii. „A fost un summit magnific, cu oameni incredibil de inteligenți”, a remarcat șeful Casei Albe la o conferință de presă aglomerată. Anterior, își exprimase surprinderea față de numărul de jurnaliști din sală.

A fost, ca tot restul întâlnirii din complexul prezidențial Five Hills, o atmosferă și un dans menite să flateze ego-ul enorm al magnatului republican. „Mi-au spus: ‘Domnule, vă iubim foarte mult’. Adulții sunt cei care spun asta. Nu-i așa că este minunat?”, a comentat el. „Poate că încercau să mă contacteze și, într-un fel, au reușit. A existat o unitate extraordinară în acea sală”, a conchis Trump.

După furtuna mediatică de miercuri dimineață privind cheltuielile militare europene, presupusa „ne-loialitate” a partenerilor săi și furia sa față de NATO însăși, liderii europeni și canadieni, într-o sală decorată cu grijă, cu ușile închise, și-au prezentat contribuțiile la Alianța Atlantică în fața lui Trump. Aceștia au discutat despre creșterea investițiilor în apărare și despre contribuțiile lor la misiuni și operațiuni.

Fiecare aliat a avut la dispoziție mai puțin de cinci minute pentru remarci. Este o practică standard să se solicite concizie maximă în aceste tipuri de întâlniri, între trei și cinci minute, au remarcat surse diplomatice. Dar la Ankara s-a pus un accent deosebit pe acest aspect ca pe o modalitate de a evita plictisirea lui Trump, care este ușor de distras, au comentat surse din Alianță. Tuturor li s-a cerut să fie extrem de concişi, cu excepția președintelui SUA, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și a gazdei, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, care a făcut tot posibilul să netezească asperităţile.

Rutte și liderul turc petrecuseră un an pregătindu-se pentru summit. Decorațiunile, cina de gală, scurta întâlnire în sine – toate concepute pentru a minimiza riscurile – au fost planificate cu atenție. A fost o întâlnire menită să-l seducă pe Trump și să evidențieze realizările Alianței, sperând să-l descurajeze să se retragă din organizația militară pe care nu o admiră în mod deosebit. Washingtonul a anunțat deja retrageri din Europa și încetează să mai furnizeze Alianței capabilități strategice pe continent, cum ar fi avioane de vânătoare și submarine.

Marți, a mers până acolo încât a amenințat că își va retrage toate trupele din Europa. Miercuri dimineață, a avut o izbucnire de furie puternică, care i-a făcut pe unii aliați să se teamă că americanul va anunța noi retrageri NATO la întâlnire, potrivit mai multor surse. Dar după tulburările publice, după ce și-a marcat teritoriul cu tonul său ostil și și-a intimidat partenerii, întâlnirea privată a fost foarte diferită. Când i-a ascultat pe aliați, s-a răzgândit. „Vrem să rămânem cu voi”, le-a spus el europenilor în sala închisă, potrivit mai multor surse.

Trump a ajuns târziu la întâlnire și și-a dedicat discursul Iranului. Nu au existat mustrări personalizate ale partenerilor cu privire la cheltuielile militare și nici nu a menționat Groenlanda, insula arctică din Regatul Danemarcei – un alt membru al organizației militare – pe care dorește să o controleze.

În discursurile programate, liderii europeni și președintele canadian au oferit o prezentare generală foarte succintă a cheltuielilor lor militare. Președintele lituanian, Gitanas Nauseda, a detaliat că țara sa investește 5,33% din PIB în apărare. Prim-ministrul estonian, Kristen Michal, a raportat că ei cheltuiesc 5,10%. Ambii lideri au purtat insigne de rever cu simbolul 5%, o altă aluzie la Trump, care a cerut ca aliații să investească această sumă până în 2035. Alți șefi de stat și de guvern s-au concentrat pe discuțiile despre evoluția bugetelor lor, potrivit unor surse diplomatice.

Președintele polonez Karol Nawrocki, un aliat al lui Trump, a explicat că Polonia investește 4,68% din PIB-ul său în apărare, că are contracte și cu companii americane și că țara sa a trecut printr-o transformare majoră în puțin peste un deceniu; în 2014, Polonia a dedicat 1,86% apărării. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen, criticată de Trump care și-a reînnoit amenințările de a anexa Groenlanda, a făcut o declarație foarte scurtă despre prioritățile militare ale țării sale. Ea a menționat că cheltuielile au crescut de la 1,15% în 2014 la 3,49% în acest an. Și sunt în creștere, a adăugat ea.

Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez, care fusese ținta atacurilor lui Trump în acea dimineață, și-a concentrat remarcile pe explicarea faptului că țara investește în prezent 2% din PIB-ul său și va ajunge la 2,1%. El avea argumentele bine pregătite, potrivit mai multor surse diplomatice. Spania, a afirmat Sánchez în sală, este a treia țară care și-a crescut cel mai mult cheltuielile. Prim-ministrul spaniol a detaliat de asemenea contribuția Armatei la misiunile și operațiunile NATO și a anunțat participarea Marinei Spaniole la o nouă misiune strategică în Atlanticul de Nord, Marea Baltică și Arctica.

În discursul său, Erdogan a vorbit despre Turcia, dar l-a lăudat și pe Trump și „eforturile” aliaților. De exemplu, i-a mulțumit Spaniei pentru angajamentul său față de desfășurarea bateriilor de rachete Patriot în Turcia. Slovacia și Letonia, unde Spania participă și ea la misiuni, și-au exprimat de asemenea recunoștința pentru contribuția sa.

„Liderii au citat cifre și procente, unii au lăudat conducerea americană, iar acest lucru l-a convins oarecum pe Trump”, spune o sursă diplomatică. „A avut impresia – și Rutte s-a asigurat de asta – că aliații avansează pe calea stabilită de el”, adaugă sursa. Conferința de presă finală – în care președintele american a divagat pe alocuri și a sărit de la un subiect la altul – este un exemplu al acestei schimbări de dispoziție. La fel sunt și comentariile sale din avionul de întoarcere, unde a mers până la a susține că Spania – pe care o descria cu câteva ore mai devreme drept „un partener teribil” și chiar „oameni răi” – s-a revanșat.

Trump a sosit la Ankara într-o dispoziție proastă din cauza situației din Iran. De asemenea, s-a trezit miercuri pe partea greșită a patului și a anunțat presa că el consideră încetarea focului semnată cu Teheranul ca fiind terminată. El a adăugat că vor exista mai multe atacuri asupra țării persane, așa cum s-a întâmplat într-adevăr miercuri noapte.

Ospitalitatea turcească, fastul și ceremonialul afișate de gazda Erdogan, l-au fermecat pe președintele SUA, care are o afinitate pentru „oamenii puternici” precum liderul turc – criticat de opoziție pentru reprimarea oricărei disidențe – și care se bucură de recepții ostentative, grandioase și însoțite de aur. Și le-a primit. Președintele turc și soția sa, Ermine Erdogan, i-au primit pe lideri și pe soțiile acestora (Melania Trump nu a participat) marți seara cu onoruri militare la palatul prezidențial pentru o cină somptuoasă pregătită de un bucătar cu două stele Michelin.

Erdogan le-a oferit liderilor şi cadouri. Printre acestea s-au numărat un revolver gravat cu numele său și o cutie de muniție, împreună cu documentele și permisele necesare pentru a scoate arma din țară; și o copie a biografiei sale în limba engleză („The Politics of Courage: Erdogan and the Rise of Turkey”). Pe birouri au fost amplasate și seturi de pixuri și caiete personalizate, purtând numele fiecărui lider. De exemplu, Trump a primit un pix roșu cu numele său și un pix negru inscripționat „Casa Albă”; Merz, un pix verde cu numele său și un caiet maro; Macron, un pix roșu gravat și un caiet gri; iar Sánchez, un pix roșu cu numele său și un caiet negru.

Conform mai multor surse, lui Trump i-a plăcut întreaga demonstrație. I-a îmbunătățit starea de spirit și a fost și mai deschis în timpul întâlnirii sale bilaterale cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, căruia i-a promis licențe pentru fabricarea de rachete Patriot în țara sa – lucru pe care Kievul îl ceruse de mult timp pentru a se apăra de invazia rusească.

Summitul s-a încheiat în liniște cu o declarație finală scurtă și concisă, dar una care reafirmă angajamentul neclintit al aliaților față de apărarea comună. Este vorba despre principiul „unul pentru toți și toți pentru unul” consacrat în articolul 5 al tratatului NATO, un principiu pe care Trump l-a pus în discuție în repetate rânduri prin amenințările sale.

„Lucrurile sunt calme acum, summitul nu a mers rău, dar știm cu toții că ar putea exista o altă izbucnire în curând”, a remarcat un diplomat. De fapt, surse aliate recunosc că încă nu este clar dacă va exista un summit anul viitor. Încă se recuperează după turbulențele acestuia.

Traducere Rador: Rodezia Costea