Alex Găvan, conservaționist, despre legea ce crește cota de vânătoare la 500 de urși: Departe de a aborda fondul problemei, vor fi uciși arbitrar/ Pe Transfăgărășan până la a îndepărta urșii, în fiecare zi pândește o tragedie/ Ce spune despre prevenția prin uciderea urșilor

Legea legată de urși și votată ieri în sesiune extraordinară ce dă liber la „recoltarea” a 500 de urși, ca măsură de prevenție, pentru anii 2024 și 2025, este departe de a aborda fondul problemei, consideră Alex Găvan, conservaționist și autor a două inițiative de mediu „Aspretele trăiește” și „Centura verde București-Ilfov”. Exterminarea aleatorie a 500 de urși nu înseamnă că restul populației de urși din România are un managament așa cum scrie în „planul național de acțiune” ce a costat peste 1,5 mil euro și care există din 2018, afirmă Găvan pe Facebook. În plus, spune el, ursoaica din Bucegi era binecunoscută ca frecventând acea zonă și a mai creat probleme și în trecut, iar pe Transfăgrășan până la a îndepărta urșii, în fiecare zi pândește o tragedie gata să se întâmple.

„Management-ul responsabil al populației de urs nu se poate face prin derogări pe bandă de la minister, așa cum s-a întâmplat până în prezent”, consideră Găvan, „adică prin acordarea unei excepții pentru ucidere”. „Pentru a nu scandaliza lumea, s-a folosit oficial cuvântul recoltare, pentru că, desigur, ursul este o cereală numai bună de recoltat. Derogare înseamnă excepție, derogare înseamnă a trata chestiunea punctuală a unui animal ce reprezintă un risc real, implicit neputând stabili un număr arbitrar de urși care să fie uciși, darmite a previziona că chiar acei urși vor fi cei care vor crea probleme. Mergând pe această logică a cotelor de prevenție și exagerând voit, ne putem întreba de ce nu ar exista, de exemplu, și o cotă care să spună că, anual, un număr de oameni ar trebui băgați forțat la închisoare, ca o măsură de prevenție, pentru a scădea infracționalitatea?”, se întreabă retoric, într-o opinie pe Facebook.

„Le-am tăiat pădurile, îi hăituim prin cele rămase cu explozia împușcăturilor atunci când îi vânăm nu doar pe ei, ci și oricare alte specii, îi irităm cu zgomotele ATV-urilor care nu au ce să caute acolo, îi hrănim la marginea drumurilor și intrăm cu dezvoltările imobiliare din ce în ce mai mult în propria lor casă. De ce? Pentru că credem că totul ni se cuvine. Iar atunci când se întâmplă o tragedie, bineînțeles, vinovat este ursul. Cel mai mare pericol la adresa omului nu este ursul, ci omul însuși, prin ignoranța și autosuficiența sa.”, mai spune el.

Conservaționistul scrie despre „Planul Național de Acțiune pentru conservarea populatiei de urs brun din România”, plan ignorat complet, deși acesta presupune acțiuni concrete din partea autorităților pentru a preveni conflictele, dar și educarea societății în acest sens, „adică exact așa cum se întâmplă în țările civilizate, SUA și Canada fiind doar două exemple de țări care au o populație semnificativă de urși.”

Management-ul urșilor trebuie făcut plecând de la acel plan de acțiune, crede Găvan, criticând instituțiile pentru că „pur și simplu” nu colaborează între ele în baza acelui plan de acțiune. „Este cel mai convenabil să lași o situație să troneze ani de zile, vedeți cazul zecilor de urși habituați pe Transfăgărășan și care este de notorietate, să nu intervii concret cu nimic, și apoi, când probabilitatea statistică a unui atac s-a materializat prin moartea unor semeni de-ai noștri, să pui asta în cârca ursului. Animalul care a produs tragedia din Bucegi se afla și el pe un traseu ultra cunoscut și tranzitat de mii de oameni, așa cum se întâmplă și pe Transfăgărășan chiar acum și unde, până la a îndepărta urșii din zona aceea, în fiecare zi pândește o tragedie gata de să se întâmple.”, mai afirmă conservaționistul.

Găvan consideră că soarta urșilor nu poate fi hotărâtă de industria vânătorilor de trofee. „Cei aproape 500 de urși urmând a fi exterminați în mod arbitrar, (mai puțin 55 dintre ei, care reprezintă cota de intervenție, adică atunci cand ursul este identificat în mod explicit ca reprezentând un pericol) în următorul an, nu reprezintă nimic altceva decât triumful vânătorilor de trofee, triumful ego-ului în fața umanității, într-o lume în care ucisul tuturor animalelor pentru propria plăcere ar trebui să fie condamnat penal”.

„În timpul ascensiunilor mele montane m-am întâlnit cu urși de zeci de ori, fără niciun incident. Cu multă prevedere, am reușit să mă simt mereu în siguranță (asta nu garantează lipsa incidentelor pe viitor). În schimb, de câte ori dau nas în nas cu un urs habituat, mă simt extrem de în nesiguranță, și asta pentru că oamenii și instituțiile care ar trebui să facă acest management al urșilor pur și simplu nu colaborează între ele în baza acelui plan de acțiune.”. Postarea integrală a lui Alex Găvan.

Plenul Camerei Deputaţilor, reunit în sesiune extraordinară, a aprobat luni, 15 iulie, proiectul de lege care vizează măsuri de gestionare a populaţiei de urşi. Proiectul a fost aprobat cu 214 voturi „pentru”, şapte „împotrivă” şi 23 de abţineri. Un deputat nu a votat. Intervenţiile legislative adoptate de Camera Deputaţilor prin acest proiect vizează prevenirea atacurilor asupra populaţiei umane şi a pagubelor cauzate de atacurile de urs, prin aprobarea recoltării pentru anii 2024 şi 2025 a 426 de exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de prevenţie la nivel naţional, şi a 55 de exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional.

O tânără de 19 ani a fost atacată și ucisă de o ursoaică pe traseul turistic Jepii Mici din Bucegi, Valea Prahovei, o zonă frecventată de oameni. Tragedia s-a întâmplat pe 9 iulie, când fata se afla în drumeție cu prietenul ei. Tânăra a fost atacată și târătă într-o râpă de ursoaică, acolo unde animalul a fost ucis de jandarmii montani de la Inspectoratului Judeţean de Jandarmi (IJJ) Prahova.

Tragedia a șocat România pentru că turista nu a hărnit animalul și se afla pe unul dintre cele mai cunoscute trasee montane. Cazul a generat mai multe reacții în societate, dar și în social media, iar cea mai des întâlnită preocupare a oamenilor a fost cum reacționezi dacă te întâlnești cu un urs. Conducerea Serviciului Salvamont Braşov afirmă că mulţi dintre cei care solicită ajutorul salvamontiştilor nu ştiu cum să reacţioneze în cazul întâlnirii cu animalele sălbatice pe traseele montane. Salvamontiştii au o serie de recomandări despre cum ar trebui să reacţioneze turiştii care urcă pe munte şi care se întâlnesc cu animalele sălbatice.