Alegerile care vor modela Europa în 2026 / Se încheie era Viktor Orban în Ungaria?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În anul 2026, alegătorii de pe întreg continentul vor avea de luat decizii importante la urne. Euronews analizează principalele teste electorale care așteaptă UE – și nu numai – în 2026, amintind că anul 2025 s-a dovedit a fi crucial pentru alegerile cu miză mare din Uniunea Europeană, iar România s-a aflat în centrul unor campanii coordonate de interferență străină pe rețelele de socializare, în timp ce premierul polonez Donald Tusk nu a reușit să consolideze poziția partidului său împotriva conservatorilor în cursa prezidențială.

Și în timp ce creștin-democrații au revenit la putere în Germania, miliardarul de dreapta Andrej Babiš a fost reales în Republica Cehă.

Acum, UE intră în 2026 cu războiul Rusiei în Ucraina continuând pe flancul său estic. Cu statele membre divizate cu privire la cea mai bună modalitate de a sprijini Kievul și tensiunile crescând între blocul comunitar și SUA, alegerile majore ale anului 2026 ar putea transforma din nou poziția politică și geopolitică a Europei.

Ungaria: sfârșitul erei Viktor Orbán?

Anul 2026 ar putea marca sfârșitul celei mai lungi perioade de guvernare continuă din UE.

Viktor Orbán a fost prim-ministru al Ungariei între 1998 și 2002 și guvernează din 2010, când a fost reales. În cursa pentru al șaselea mandat, el se confruntă cu un adversar serios: Péter Magyar, un fost membru al partidului Fidesz care a devenit lider al opoziției.

Partidul lui Orbán, Fidesz, și partidul Tisza al lui Magyar nu diferă semnificativ în ceea ce privește problemele sociale, cum ar fi drepturile LGBTQ+ sau migrația, dar Magyar pledează cu tărie pentru îmbunătățirea puterii de cumpărare a maghiarilor, care este în prezent una dintre cele mai scăzute din Europa, și pentru îmbunătățirea relațiilor cu Bruxellesul, care încă condiționează plățile de milioane de euro din fondul de coeziune de respectarea statului de drept.

Campania sa pare să aibă succes: ultimele sondaje îl plasează pe Tisza cu 13 puncte în față. Dar, indiferent de rezultat, votul va avea ramificații mult dincolo de granițele Ungariei.

Orbán se află în centrul taberei național-conservatoare din Europa, aliniindu-se strâns la viziunea asupra lumii a președintelui american Donald Trump și contestând deschis pozițiile mainstream ale UE cu privire la migrație, standardele democratice și, în special, războiul din Ucraina.

Reticența Budapestei de a sancționa Moscova sau de a sprijini Kievul a adâncit diviziunile din cadrul blocului. O schimbare a conducerii de la Budapesta ar putea rearanja dinamica puterii în cadrul Consiliului European într-un moment crucial pentru viitorul Ucrainei.

Spania, Germania, Franța și Italia: alegeri locale cu miză pentru guvernele naționale

Patru dintre cele mai mari puteri ale UE se pregătesc pentru alegeri regionale și municipale care vor confirma cât de mare este avântul extremei drepte și vor oferi o evaluare a neîncrederii crescânde față de autoritățile de la Madrid, Berlin, Paris și Roma.

În Spania, partidul socialist PSOE al prim-ministrului Pedro Sánchez se confruntă cu o înfrângere în alegerile regionale din 21 decembrie 2025 din Extremadura, obținând cel mai slab rezultat din istorie într-o regiune care era considerată un bastion tradițional.

Între timp, la Madrid, coaliția de guvernare a lui Sánchez se află sub presiune după mai multe scandaluri de corupție și se luptă să adopte bugetul pentru al treilea an consecutiv.

Alegerile regionale viitoare din Aragon, pe 8 februarie, din Castilla y León, pe 15 martie, și din Andaluzia, cea mai mare regiune a Spaniei ca suprafață și populație, cel târziu pe 30 iunie, vor fi teste cruciale nu numai pentru PSOE, ci și pentru Partidul Popular (PP), de centru-dreapta, aflat în opoziție.

Întrebarea este dacă PP poate obține majoritatea înaintea alegerilor generale din 2027 fără a se baza pe sprijinul partidului de extremă dreapta Vox.

De asemenea, pe 15 și 22 martie, francezii se vor prezenta la urne pentru a alege primarii din toată țara – și, la fel ca în Spania, aceste alegeri locale vor servi ca indicator înaintea alegerilor prezidențiale din 2027.

Franța se confruntă în prezent cu o criză politică caracterizată de instabilitate guvernamentală prelungită, cote de popularitate record de scăzute pentru președintele Emmanuel Macron și ascensiunea continuă a partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN), în ciuda faptului că liderul său, Marine Le Pen, nu poate candida.

În Italia, alegerile municipale din marile orașe Roma, Milano, Bologna și Torino au fost amânate în timpul pandemiei și reprogramate pentru primăvara anului 2027. În schimb, alegătorii se vor prezenta la urne în 2026 doar într-un număr mai mic de orașe, precum Veneția, Reggio Calabria, Arezzo, Andria și Pistoia.

Italienii vor vota, de asemenea, la un referendum privind reforma constituțională a sistemului judiciar. Acesta va fi supus votului în primăvara anului 2026, dar data nu a fost încă stabilită. Referendumul va fi considerat un test al sprijinului public pentru coaliția lui Meloni înaintea alegerilor generale din 2027.

În cele din urmă, mai multe state din Germania se pregătesc pentru alegeri regionale: Baden-Württemberg și Renania-Palatinat în martie, iar Saxonia-Anhalt, Berlin și Mecklenburg-Vorpommern în septembrie.

Aceste alegeri vor testa popularitatea cancelarului Friedrich Merz, care ocupă funcția din mai 2025, și vor măsura, de asemenea, ascensiunea extremei drepte nu numai în fosta Germanie de Est dezindustrializată, ci și în vestul mai bogat.

Suedia: umbra interferenței străine

În perspectiva alegerilor generale din septembrie, prim-ministrul Ulf Kristersson a scris pe X că „atunci când Suedia va merge la urne anul viitor, o vom face într-o situație de securitate gravă, pe care trebuie să o luăm în considerare”.

Kristersson guvernează o coaliție de centriști, socialiști, liberali și creștin-democrați, care în prezent se situează în sondaje la niveluri similare cu rezultatele alegerilor din 2023.

De atunci, Suedia se confruntă cu o creștere a criminalității violente, alimentând retorica de dreapta auzită în toată Europa, în care fenomenul este adesea subliniat pentru a oferi argumente anti-migrație.

Dar „situația gravă de securitate” care îl îngrijorează pe prim-ministru este amenințarea interferenței străine.

În noiembrie 2025, ministerul apărării a declarat că și-a consolidat capacitățile de securitate cibernetică și că este în alertă pentru a preveni interferențe electorale, precum cele observate în Germania, care a insistat în acest an că Rusia va „plăti un preț” pentru „atacurile hibride” asupra infrastructurii electorale.

De astfel de operațiuni de interferență străină sunt susceptibile să beneficieze partidele critice față de imigrație, sceptice față de integrarea în UE și mai ambigue în poziția lor față de Moscova, o tendință ilustrată de Democrații Suedezi.

Alegerile din Suedia sunt de așteptat să fie un test al rezilienței democratice în UE după punerea în aplicare a Legii serviciilor digitale (DSA), care abordează interferența electorală pe rețelele sociale, și a propunerii blocului privind Scutul democrației.

Danemarca: sub presiune, atât în țară, cât și în străinătate

După ce a pierdut Copenhaga pentru prima dată din 1938, Mette Frederiksen și social-democrații săi se vor confrunta acum cu un vot național.

Analiștii spun că poziția dură a lui Frederiksen față de imigrație nu a dat roade. Sondajele indică faptul că prim-ministrul, care se află la putere din 2019, ar putea să-și piardă funcția, coaliția de guvernare, care cuprinde partide de la centru-stânga la centru-dreapta, părând din ce în ce mai fragilă.

Danemarca este, de asemenea, preocupată de integritatea sa teritorială. La începutul lunii decembrie 2025, Trump și-a reiterat intențiile expansioniste cu privire la Groenlanda, un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei.

Votul ar trebui să aibă loc înainte de octombrie 2026, dar data nu a fost încă confirmată.

Bulgaria: fără guvern, dar cu moneda euro 

De la 1 ianuarie 2026, Bulgaria va adopta oficial euro ca monedă națională. Cu toate acestea, țara se confruntă cu o instabilitate politică semnificativă din noiembrie, în urma demisiei guvernului pe fondul protestelor de amploare împotriva corupției și influenței oligarhice.

Alegerile prezidențiale sunt deja programate pentru 8 noiembrie, iar votul parlamentar este de asemenea așteptat să rezolve impasul politic.

Letonia și Slovenia: posibili noi premieri

Slovenia și Letonia vor organiza alegeri parlamentare în martie și, respectiv, octombrie.

În Slovenia, sondajele arată că Partidul Democrat de opoziție, de centru-dreapta, este ușor în fața actualului partid de guvernământ, Mișcarea Libertății, un partid de centru-stânga condus de prim-ministrul Robert Golob. Analiștii estimează că formarea unui guvern după alegeri ar putea fi dificilă, deoarece mai multe partide noi și mai mici intră în cursă.

În Letonia, alegerile vor determina cine va succeda actuala coaliție de centru-dreapta condusă de prim-ministrul Evika Siliņa. Partidul său se află în prezent pe locul al doilea în sondaje, imediat după Alianța Națională conservatoare.

La începutul anului 2025, alegerile locale au scos la iveală slăbiciuni ale sistemului informatic de vot, dar Comisia Electorală Centrală din Letonia afirmă că le-a rezolvat înainte de votul din octombrie.

SUA, Brazilia, Israel și Rusia: alegeri globale cu implicații pentru UE

UE nu este doar la mila propriilor alegători.

În noiembrie 2026, alegătorii americani se vor prezenta la urne pentru alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului, care vor determina componența Camerei Reprezentanților și a unei treimi din Senatul SUA.

Rezultatul ar putea decide câtă putere va putea exercita administrația Trump în țară și în străinătate.

Europenii vor urmări cu atenție aceste alegeri. La începutul lunii decembrie 2025, administrația americană a publicat o Strategie de securitate națională în care s-a angajat să „cultive rezistența față de traiectoria actuală a Europei în cadrul națiunilor europene” pentru a opri „declinul civilizației” acesteia.

Brazilienii se vor prezenta la urne în octombrie 2026. Actualul președinte Luiz Inácio Lula da Silva, favorit în sondaje, candidează pentru un nou mandat.

Miza UE în acest scrutin constă în viitorul acordului Mercosur, un acord de liber schimb la care se lucrează de mai bine de două decenii.

Israelul va organiza, de asemenea, alegeri parlamentare și va vota pentru prim-ministru, ceea ce ar putea schimba dinamica puterii care a modelat conflictele din regiune.

În cele din urmă, rușii vor vota în alegerile parlamentare, dar se preconizează că rezultatul va fi trucat în favoarea președintelui Vladimir Putin, partidele de opoziție fiind în mare parte reduse la tăcere, iar libertatea presei fiind din ce în ce mai rară.