Alegerile anticipate – dorite de PNL, USR PLUS și Iohannis, dar dezavuate de PSD, Pro România și ALDE

Alegerile anticipate, care ar fi o premieră pentru România, sunt o soluție dorită doar de o parte a scenei politice care nu constituie nici măcar o majoritate parlamentară pentru a le putea declanșa. Astfel, doar PNL și USR, dintre partidele parlamentare, cer anticipate, alături de președintele Klaus Iohannis și de PLUS, partidul condus de Dacian Cioloș, dar care nu face parte din Parlament. În schimb, nici Victor Ponta, care controlează al treilea grup ca mărime din Legislativ, nici Tăriceanu, ca să nu mai vorbim de cei de la PSD, nu își doresc întreruperea mai devreme cu un an a mandatelor de senatori și deputați.

Declanșarea alegerilor anticipate este un proces greoi, considerat aproape imposibil atât de analiști, cât și de politicieni, pentru că el presupune dizolvarea Legislativului, adică renunțarea senatorilor și deputaților în funcție la multele privilegii pe care le oferă mandatul de parlamentar. Anticipatele se declanșează doar dacă, în termen de 60 de zile, Parlamentul respinge două propuneri de Guvern. Soluția nu a mai fost aplicată niciodată în România.

Alegeri anticipate: PNL, USR, PLUS și Klaus Iohannis

Deși în ultima perioadă a vorbit insistent despre necesitatea declanșării alegerilor anticipate, președintele PNL, Ludovic Orban, nu a suflat o vorbă joi, în ziua demiterii guvernului Dăncilă, despre acest subiect în declarațiile susținute pe holurile Parlamentului. Liderul liberal a insistat pe faptul că PNL este pregătit să își asume guvernarea, iar el să preia funcția de prim-ministru.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Totuși, într-o declarație la Europa FM, Ludovic Orban, a spus clar că anticipatele sunt prima opțiune a PNL.

”Opțiunea noastră principală este aceea de a organiza alegeri anticipate, de a reda în mâna cetățenilor puterea și dreptul de a decide un Parlament legitim. Iar dacă nu va exista un acord politic în acest sens, în mod evident PNL întotdeauna a anunțat că este dispus să își asume răspunderea guvernării”, a afirmat Orban.

În schimb, preşedintele USR, Dan Barna, a anunţat imediat după adoptarea moţiunii de cenzură, că formaţiunea pe care o conduce va merge la consultările de la Cotroceni pentru a susţine alegerile anticipate şi îi va solicita preşedintelui Klaus Iohannis să susţină această variantă, pentru că actuala compoziţie a Parlamentului nu mai are legitimitate.

„A ne întoarce la cetăţeni, într-o situaţie de criză, este decizia necesară şi corectă. (…) În ultima întâlnire avută cu preşedintele Iohannis, ne-a spus că şi dânsul susţine ideea alegerilor anticipate, este soluţia firească, soluţia corectă. Orice altă variantă nu va face decât să continue acest troc pe care l-am văzut şi în aceste zile, de încercare de cumpărat şi de inventat majorităţi. În momentul de faţă, Romania are şansa să intre într-o logică de organizare de alegeri anticipate. În urma consultărilor pot fi doi premieri care să fie respinşi de Parlament, după care următorul preşedinte, şi sper să fie primul meu act ca preşedinte al României, să dizolvăm Parlamentul şi, în februarie sau martie, în termenele constituţionale, să avem alegeri anticipate”, a declarat liderul USR la Parlament.

Barna a menţionat că în urma consultărilor de la Cotroceni pot fi numiţi doi premieri „formali”, care să fie respinşi de Parlament, după care „Parlamentul va fi dizolvat”, acesta putând fi şi primul său act de preşedinte, dacă va câştiga alegerile din luna noiembrie.

„Vom merge la Cotroceni la consultări exact cu pactul pentru anticipate, pe care l-am propus deja de câteva săptămâni şi vom solicita preşedintelui Iohannis să susţină această variantă, pentru că asta e varianta corectă pentru România. Vom vedea care vor fi cei doi premieri formali care vor propuşi. Prima etapă a consultărilor va fi să stabilim un cadru comun agreat de preşedinte şi de celelalte partide din Opoziţie, din actuala majoritate, prin care să mergem spre anticipate. Soluţia tehnică se poate negocia foarte uşor. Dar ideea că ne chinuim să nu luăm calea corectă este problema care ne-a adus astăzi aici”, a adăugat liderul USR.

La rândul său, fostul premier Dacian Cioloş consideră și el că adoptarea în Parlament a moţiunii de cenzură împotriva Guvernului reprezintă „doar primul pas pentru organizarea de alegeri anticipate parlamentare” şi îi cere, în acest sens, preşedintelui Klaus Iohannis să convoace consultări cu „toate forţele politice responsabile”.

„Îi cerem preşedintelui Klaus Iohannis să convoace consultări cu toate forţele politice responsabile din România şi să prezinte de urgenţă un calendar prin care, respectând Constituţia, să fie declanşate alegeri anticipate parlamentare după dizolvarea actualului legislativ. Trecerea moţiunii de cenzură este doar primul pas pentru organizarea de alegeri anticipate parlamentare, nu o ocazie de a prelua guvernarea fără legitimitate prin jocuri de culise netransparente. Partidele care au votat azi moţiunea de cenzură au obligaţia morală să continue să respingă în Parlament două propuneri de prim-ministru şi să revină în faţa cetăţenilor români care să voteze o nouă majoritate legitimă”, a scris Cioloş pe Facebook la scurt timp după demiterea Guvernului Dăncilă.

Și președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat, prudent însă, pentru varianta anticipatelor, menționând însă că e nevoie pentru acest lucru de un consens al paretidelor parlamentare.

„Voi convoca partidele parlamentare la prima rundă de consultări mâine, începând cu ora 11,00, fiindcă avem urgentă nevoie de un guvern. Voi asculta opţiunile partidelor şi voi propune o soluţie de Executiv cu mandat foarte clar, care să asigure o guvernare responsabilă şi eficientă până la următoarele alegeri parlamentare, indiferent când se vor desfăşura acestea”, a declarat Iohannis la Palatul Cotroceni.

El a subliniat că cea mai bună soluţie sunt alegerile anticipate.

„Acestea nu se pot face decât dacă există un consens al formaţiunilor parlamentare. În cadrul consultărilor va conta în ce măsură există un astfel de consens şi care este cea mai bună variantă pentru bunul mers al României în perioada imediat următoare”, a adăugat Iohannis.

Fără alegeri anticipate, ci coagularea unei noi majorități, eventual alături de PSD: Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu

Imediat după adoptarea moțiunii de cenzură, preşedintele Pro România, Victor Ponta, a lansat o propunere foştilor colegi parlamentari social-democraţi, „să reconstruiască” o guvernare cum a fost cea promisă în 2016. Niciun cuvânt despre anticipate.

„Oferta mea pentru foştii mei colegi de la PSD rămâne valabilă, acum, după moţiune.(…) Ar trebui să ne aşezăm la masă, să înţelegem că acest guvern s-a terminat, să susţinem împreună un candidat comun în turul al doilea la prezidenţiale, pe domnul Diaconu, care să fie un contracandidat puternic pentru Klaus Iohannis şi să încercăm să reconstruim o guvernare aşa cum am promis-o în 2016 şi imediat în 2017 a distrus-o domnul Dragnea. (…) Domnul Dragnea şi doamna Dăncilă, prelungirea domnului Dragnea, şi-au bătut joc de votul de atunci, de guvernare, de ideile bune. Putem! Avem o şansă un an de zile să facem ce nu am făcut timp de trei ani. Asta depinde de înţelepciunea lor, după care oamenii vor decide la vot dacă vor guvern PNL, USR sau de stânga”, a afirmat Ponta la Parlament.

Potrivit lui Ponta, Pro România are proiecte pregătite şi trei propuneri de premier.

„Noi ne-am pregătit deja care sunt proiectele cele mai importante pentru Pro România, inclusiv m-am pregătit cu trei propuneri (n.r. – de premier), nu cu una, cu care să le discut cu cei de la PSD. Dacă ne înţelegem să mergem la discuţii cu domnul preşedinte Iohannis, pentru că domnului Iohannis nu poţi să-i spui ‘pune-l pe x sau y’, trebuie să discutăm să-i arătăm ce dorim să facem (…). Nu sunt eu propunerea, pentru că nu mă numeşte vreodată pe mine premier domnul Iohannis”, a adăugat Ponta.

Ponta a menţionat că, alături de colegii de la Pro România, vrea să construiască „o guvernare bună, social-democraţie, proiecte serioase”.

În schimb, preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a scris pe Facebook după demiterea Vioricăi Dăncilă că partidul său este dispus să susțină un guvern ”mai suplu”, care să nu se atingă de cota unică, de pensii și de salarii”, lăsând, practic, deschisă orice variantă, mai puțin cea a anticipatelor.

„Suntem pregătiţi, noi, cei din ALDE, să susţinem un cabinet cu adevărat în slujba ţării, un cabinet cu mai puţine ministere decât cabinetul care astăzi a plecat, cu un program de guvernare cu accente liberale şi care să-şi ia angajamentul că nu va umbla la chestiuni pe care noi le consideram inalienabile. Un guvern care să nu îndrepte România din nou spre statutul de republică a procurorilor şi a generalilor, care să menţină cota unică şi care să nu se atingă de pensiile şi salariile cetăţenilor. Urmează o perioadă complicată care poate accentua frământările din politică, iar ele pot antrena frământări economice şi sociale. Fac un apel la raţiune, la moderaţie şi la înţelepciune, pentru a găsi împreună cele mai corecte soluţii, chiar dacă ele nu vor mulţumi pe toată lumea”, a scris Tăriceanu pe pagina sa Facebook.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea