Sirienii sunt chemați la vot duminică pentru a-și alege parlamentarii. Este primul astfel de scrutin organizat din 2011, de când dictatorul Bashar al-Assad, care conduce Siria din 2000, a acaparat puterea și a început războiul civil soldat cu milioane de sirieni refugiați.
Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -
Scrutinul însă este controversat pentru că votul, care începe la ora 09:00 (ora României), va fi acordat indirect și nu va fi organizat în trei regiuni conduse de grupări politice minoritare, iar o treime din cei 210 viitori parlamentari va fi numită direct de președintele în funcție.
Președintele interimar Ahmed al-Shara, care a venit la conducerea Siriei după ce Assad s-a refugiat în Moscova, dictatorul sirian fiind un vechi prieten al dictatorului rus Vladimir Putin, este acuzat că vrea să-și consolideze astfel puterea în noul regim.
- Scurt istoric al dictaturii familiei Assad în Siria: Militar de carieră, Hafez Assad, tatăl lui Bashar al-Assad, a preluat puterea la Damasc în 1971, în urma mai multor lovituri de stat la care a participat. Inițial popular în rândul sirienilor datorită unor măsuri precum scăderea prețurilor la alimente, Hafez Assad a instaurat rapid cultul personalității și și-a consolidat puterea prin represiune și cenzură, transformând Siria într-o dictatură pe care a așezat-o în brațele URSS, cu care a strâns major legăturile.
- Inițial a vrut să-i predea puterea fratelui său, Rihat, care însă a încercat la rândul său un puci și a fost exilat. Ulterior o predat pentru scurtă vreme puterea fiului său Basel, care a murit într-un accident de mașină în 1994, moment în care Bashar al-Assad, care studia medicina în Occident, a fost rechemat în Siria și implicat în treburile interne alături de tatăl său care a murit în 2000.
- Bashar al-Assad este ales în urma unui scrutin trucat și duce Siria spre un război civil sângeros și o criză umanitară fără precedent, începând cu 2011. În tot acest timp aliat îi este dictatorul rus Vladimir Putin, care îl ajută inclusiv în decembrie 2024, atunci când dictatorul Bashar al-Assad și familia sa fug din Siria în urma unor mișcări ample de stradă și se refugiază la Moscova unde ar trăi și în prezent. Vezi aici cele mai importante secvențe din ziua fugii lui Bashar al-Assad din Siria.
Contextul în care au loc alegerile
Articolul continuă mai jos
Scrutinul este organizat la 10 luni după ce grupările rebele conduse de Ahmed al-Shara, actualul președinte, l-au răsturnat pe Bashar al-Assad, punând capăt unui război civil brutal, care durează din 2011.
Unii au salutat alegerile ca pe un pas spre democrație, după ani de dictatură sub familia Assad, care a condus țara cu o mână de fier timp de peste cinci decenii, notează The New York Times.
Dar alții susțin că votul nu este reprezentativ și că al-Shara îl folosește pentru a-și consolida puterea, mai ales având în vedere că el va numi direct o treime din cei 210 membri ai Parlamentului.
Alegerile nu se desfășoară pe întreg teritoriul țării. În nord-est, părți din provinciile Raqqa și Hasakah care sunt administrate de o administrație condusă de kurzi vor fi excluse. De asemenea, întreaga provincie sudică Sweida, unde sute de oameni au fost uciși în această vară în ciocniri între triburile beduine și membri ai minorității religioase Druze, va fi lăsată în afara procesului, mai notează publicația americană.
Reuters arată că alegerile sunt ”un vot indirect”, în care colegii electorale regionale, formate dintr-un total de 6.000 de electori, urmează să aleagă două treimi din cele 210 de locuri ale parlamentului, în timp ce un comitet numit de Sharaa a aprobat 1.570 de candidați.
Agenția mai explică faptul că autoritățile ar fi recurs la acest sistem, în loc de vot universal, din cauza lipsei de date demografice fiabile și a strămutării a milioane de sirieni din cauza războiului.
Invocând motive de securitate și politice, acestea au decis, de asemenea, să amâne procesul în nord-est, controlat de autoritățile kurde, și în provincia Sweida, controlată în mare parte de grupări armate druze. Acest lucru înseamnă că 19 locuri din parlament sunt așteptate să rămână goale.
Un singur exemplu este orașul estic Deir al-Zor, împărțit în două de râul Eufrat: jumătatea vestică, controlată de guvern, unde va avea loc un vot, și estul controlat de kurzi, fără alegeri.
Însă președintele Sharaa a apărat modul în care se desfășoară alegerile:
- „Într-o perioadă de tranziție, este dificil să se organizeze alegeri populare din cauza pierderii documentelor, iar jumătate din populație este în afara Siriei, de asemenea fără documente,” a spus el într-un interviu televizat, referindu-se la milioanele de refugiați care nu s-au întors, transmite BBC.
Cum se vor desfășura alegerile?
Sirienii nu vor vota direct candidații, deoarece guvernul susține că țara se confruntă încă cu provocări administrative semnificative de la sfârșitul războiului civil. De exemplu, mulți oameni nu au acte de identitate și sunt încă strămutați din casele lor, explică The New York Times.
Guvernul lui al-Shara a înființat un comitet electoral care să gestioneze procesul. Comitetul a numit o serie de organisme regionale care au selectat membrii consiliilor electorale locale, iar acestea au verificat candidații.
Consiliile vor vota duminică pentru candidații care vor reprezenta două treimi din noii membri ai Parlamentului. Președintele va numi direct pe ceilalți 70 de parlamentari.
Cine a putut candida la alegeri?
După decenii de dictatură și războiul civil brutal, comitetul electoral a decis că multor persoane din țară nu le este permis să candideze la Parlament. Aceasta include pe oricine a fost asociat cu sau a fost susținător al regimului Assad, cum ar fi foștii parlamentari, cu excepția cazului în care au demisionat anterior, arată publicația americană.
Lista celor excluși de la candidatură include, de asemenea: orice persoană cu antecedente penale; orice persoană sub vârsta de 25 de ani; orice persoană implicată în organizații teroriste; și orice persoană care a susținut separatismul sau divizarea sau a căutat intervenție străină.
Au fost, de asemenea, excluse persoanele care nu aveau cetățenie siriană înainte de 2011, anul în care a început războiul civil. Un motiv este acela că Bashar al-Assad le-a acordat cetățenie unor luptători străini, mulți dintre ei din milițiile susținute de Iran, care i-au sprijinit regimul.
Cine contestă alegerile și de ce
Guvernul autonom condus de kurzi, care încă controlează o mare parte din nord-estul Siriei, a criticat alegerile ca fiind „o încercare de a reproduce politicile de excludere care au guvernat Siria timp de decenii”, notează The New York Times. Acesta afirmă că votul nu va fi reprezentativ și va marginaliza multe comunități și a cerut comunității internaționale și Națiunilor Unite să nu recunoască alegerile.
Conducerea kurdă fusese în negocieri pentru a-și integra operațiunile militare și civile cu guvernul domnului al-Shara. Aceste negocieri au stagnat.
Mai mult, arată Reuters, criticii spun că procesul nu reușește să garanteze participarea femeilor sau a minorităților religioase și etnice.
Femeile reprezintă cel puțin 20% din candidați în doar un sfert din districtele electorale. Însă în jumătate dintre districte, 10% sau mai puțin dintre candidați sunt femei. Nu au fost stabilite cote pentru femei sau parlamentari din minorități.
Femeile nu au avut o situație mai bună sub regimul familiei Assad. Nici atunci nu existau cote pentru ele în parlament, iar deputatele reprezentau doar 6% până la 13% din legislativ din 1981 până la răsturnarea lui Bashar, potrivit Uniunii Interparlamentare, care colectează date despre parlamentele naționale la nivel mondial, mai notează agenția de presă citată.
Analiștii spun că sistemul actual de vot, în care „câștigătorul ia totul” (winner-takes-all), ar putea produce un rezultat dominat de bărbați din majoritatea musulmană sunnită a Siriei.
„Acest moment ar putea fie să legitimeze o tranziție fragilă, fie să adâncească cinismul public de lungă durată”, a explicat Haid Haid, un cercetător senior la Arab Reform Initiative, într-o analiză a procesului electoral sirian citat de Reuters.
știre în curs de actualizare