Alegeri municipale în Franța turul 2: Un scrutin politic cu implicații majore pe termen mai lung, inclusiv o „ipoteză de coșmar” la alegerile prezidențiale de anul viitor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Duminică 22 martie 17 milioane din cele 48 milioane de alegători ai Franței sunt chemați la urne pentru a alege în turul al doilea de scrutin peste 1.500 de consilii municipale. Numărul poate părea impresionant, dar este vorba de doar 4,4% din numărul total al celor aproape 35.000 de consilii locale – de departe cel mai mare număr din Europa. În același timp, turul al doilea de scrutin, care este organizat acolo unde nicio listă nu a obținut cel puțin 50% din voturi în turul 1, are loc în mai toate orașele mari și mijlocii ale Franței.

În turul al doilea au drept de reprezentare listele care au obținut cel puțin 10% din voturi în turul 1, iar listele care au obținut cel puțin 5% în turul 1 pot fuziona cu cele calificate în turul 2.

În turul 2, potrivit cifrelor oficiale prezentate de franceinfo în cele 1542 de localități și 29 de sectoare ale celor mai mari trei orașe, Paris, Lyon și Marsilia sunt înscrise 4.355 de liste. Printre acestea, vor avea loc 561 de dueluri , 821 de triunghiulare, 171 de cvadrangulare și 17 pentagonale. În 68 de localități nu se organizează turul 2 pentru că în turul 1 nu s-a înscris nicio listă.

Principalii concurenți electorale sunt:

• Franța Nesupusă (LFI, extrema stângă), alte partide de extrema stângă (EXG);
• Stânga Unită (UG), formată din Partidul Socialist (PS), Ecologiștii, Partidul Comunist (PCF) și Piața Publică (PP, social democrat);
• Diverși Stânga (DVG);
• Blocul central (pro-prezidențial), format din Renaștere (REN, centru), Orizonturi (HOR, centru dreapta) și Mișcarea Democrată (MODEM, centru dreapta);
• Uniunea Dreptei (UD), Republicanii (LR, centru dreapta), Diverși Dreapta (DVD);
• Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) și aliatul său Uniunea Dreptelor pentru Republică (UDR, dreapta);
• Recucerire (REC, extrema dreaptă) și alte partide de extrema dreaptă (EXD)

Situația în cele mai mari 10 orașe este următoarea:

Paris – lista UG a viceprimarului Emmanuel Gregoire (PS) și lista UD care a fuzionat cu lista centristă, condusă de fosta ministră a justiției și culturii, Rachida Dati, sunt la mare luptă în capitala guvernată de stânga din 2001, cu lista LFI condusă de Sophia Chikirou ca arbitru, cu lista REC condusă de Sarah Knafo care s-a retras chemând la un vot Dati.

Marsilia – lista UG condusă de primarul PS Benoit Payet este într-o poziție favorabilă în fața listei RN condusă de Franck Allisio, cu o listă centristă care s-a menținut în turul 2, în timp ce lista LFI condusă de deputatul Sebastien Delogu, invocând “pericolul fascist” reprezentat de RN.

Lyon – lista UG condusă de primarul Ecologist Gregory Doucet a fuzionat cu lista LFI și este favorită în fața lui Jean-Michel Aulas, președintele clubului de fotbal Olympique Lyon, care conduce o lista de centru și centru dreapta.

Toulouse – primarul LR Jean-Louis Moudenc, a cărui listă a obținut 30% în turul 1, este într-o situație dificilă în fața stângii, a căror liste UG și LFI au fuzionat, cu un total combinat de 52%.

Nisa – liderul UDR Eric Ciotti are un avans confortabil în fața primarului ce centru dreapta Christian Estrosi, cel mai mare oraș din Franța unde dreapta populistă și extremă are șanse importante de victorie.

Nantes – lista UG condusă de primărița PS Joanna Rolland a fuzionat cu lista LFI, confruntată cu pericolul pierderii primăriei în favoarea listei condusă de candidatul LR Foulques Chombart de Lauwe.

Montpellier – lista UG a primarului Michaël Delafosse este în poziție favorabilă în fața listelor LFI și cea independentă condusă de miliardarul și președintele clubului de rugby Montpellier Herault.

Strasbourg – situație complet atipică: primărița ecologistă Jeanne Barseghian s-a aliat cu lista LFI, împotriva fostei primărițe PS Catherine Trautmann care la rândul ei s-a aliat cu lista partidului de centru dreapta HOR, pe buletinul de vot triunghiular figurând și lista LR, cu un scrutin deschis oricărui rezultat.

Bordeaux – lista UG condusă de primarul UG Pierre Hurmic, care a refuzat fuziunea cu lista LFI, se va confrunta cu lista fostului ministru centrist Thomas Cazenave.

Lille – lista primarului PS Arnaud Leslandes a fuzionat cu cea a Ecologiștilor și este favorită într-o cvadrangulară cu LFI, Blocul Central și RN.

Situație notabile se întâlnesc și la Toulon (200.000 de locuitori), unde lista deputatei RN Laure Lavalette, cu antrenorul echipei de rugby a României, David Gerard pe locul 2, are mari șanse de victorie, ca și la Le Havre (166.000 de locuitori), unde primarul și liderul HOR, fostul prim ministru (2017 – 2020) Edouard Philippe este în balotaj cu lista UG și cea a RN. Philippe este prima figură politică de prim rang care și-a anunțat intenția de a candida în alegerile prezidențiale din 2027 când actualul președinte Emmanuel Macron nu mai are drept de a candida.

Lista care sosește în frunte primește automat jumătate din mandate (un sfert la Paris, Marsilia și Lyon), restul repartizându-se proporțional cu scorurile obținute, ceea ce asigură majorități confortabile pe durata mandatului de șase ani a consiliului municipal.

Foto: Facebook Jean Luc Melenchon/Jordan Bardella

Pe termen scurt aceste alegeri sunt importante pentru că dintre cei circa 500.000 de consilieri municipali vor fi desemnați 90 – 95% din cei 160.000 de “mari electori”, care alături de deputați, deputați europeni, senatori, consilieri departamentali și regionali, vor desemna membrii Senatului Franței (jumătate în 2026, jumătate în 2029), care capătă o importantă sporită în condițiile în care camera inferioară aleasă direct, Adunarea Națională, este lipsită de majoritate.

Pe termen mai lung, alegerile municipale vor constitui un test în vederea alegerilor prezidențiale de anul viitor. Rezultatele bune obținute de ambele extreme, RN/UDR la dreapta și LFI la stânga ar putea prefigura un tur 2 al prezidențialelor între liderul RN Jordan Bardella (sau Marine Le Pen în cazul în care va reuși să întoarcă în justiție ineligibilitatea la care a fost condamnată în 2025) și liderul fondator al LFI, Jean-Luc Melenchon, acuzat de antisemitism chiar de liderii stângii și care a provocat o discordie majoră în rândurile stângii, de unde și haosul privind alianțele, cu refuzul fuziunii cu LFI la turul 2 la Paris, Marsilia, Montpellier și Bordeaux, între altele, și fuziune la Lyon, Toulouse Nantes și altele, generând acuzații de ipocrizie la adresa liderilor UG.

Un tur 2 între Bardella și Melenchon, în care sondajele îl dau câștigător net pe candidatul RN, a fost calificat de numeroși oameni politici și comentatori “ipoteza de coșmar”, pe care aceste alegeri municipale ar putea-o transforma în realitate.