Home » COHERO4EU » Cum sprijină fondurile UE obiectivele culturale/ Directorul Muzeului Județean din Vâlcea: „Aproape jumătate din timp, dedicat „vânării” fondurilor europene. Fără ele nu se pot face investiții”

Cum sprijină fondurile UE obiectivele culturale/ Directorul Muzeului Județean din Vâlcea: „Aproape jumătate din timp, dedicat „vânării” fondurilor europene. Fără ele nu se pot face investiții”

Cum sprijină fondurile UE obiectivele culturale/ Directorul Muzeului Județean din Vâlcea: „Aproape jumătate din timp, dedicat „vânării" fondurilor europene. Fără ele nu se pot face investiții”
Foto: Ștefan Dobre/G4Media
Ascultă articolul

Biletele de intrare acoperă mai puțin de 15% din cheltuielile unui muzeu de provincie, iar marile proiecte depind exclusiv de fonduri europene sau naționale. Claudiu-Aurel Tulugea, istoricul și arheologul care conduce Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea, dedică aproape jumătate din activitatea sa administrativă exclusiv efortului de a obține finanțări externe și avertizează că, fără ele, investițiile ar rămâne o simplă dorință pe hârtie.

- articolul continuă mai jos -

Situația nu este una izolată. Scumpirile constante la utilități și carburanți au transformat accesarea fondurilor europene și naționale dintr-o opțiune într-o condiție de supraviețuire pentru instituțiile culturale din România, spune Tulugea.

Taxa de intrare la muzeu este stabilită de ordonatorul principal de credite și menținută deliberat la un nivel scăzut, ceea ce face practic imposibilă autofinanțarea. „Ne este foarte greu să ne acoperim integral salarizarea, funcționarea sau plata utilităților”, explică Claudiu-Aurel Tulugea.

Veniturile proprii ale instituției au crescut în ultimii ani, de la 5% la aproximativ 14-15% din necesar – un progres real, dar insuficient. Restul cheltuielilor curente este acoperit de Consiliul Județean Vâlcea, însă marile proiecte de investiții depind exclusiv de finanțări externe.

Panouri fotovoltaice din fonduri europene

Un exemplu concret este un proiect de 5,5 mil. lei derulat de Consiliul Județean Vâlcea prin care sediul administrativ al muzeului va deveni independent din punct de vedere energetic, prin instalarea unui sistem de panouri fotovoltaice de aproximativ 55 kW pe acoperișurile clădirii. Sistemul va acoperi integral necesarul de curent electric pentru funcționare.

Miza nu este doar una ecologică. „Banii putem să îi dirijăm pe latura de restaurare și conservare a ceea ce înseamnă întreținerea unui muzeu al satului”, subliniază Tulugea, referindu-se la economiile care vor rezulta din eliminarea facturilor la energie electrică.

Tot prin finanțare externă, obținută prin Institutul Național de Patrimoniu, muzeul implementează proiectul „SOS patrimoniului în pericol”, o investiție de aproximativ un milion de euro. Proiectul vizează restaurarea a 12 monumente de arhitectură vernaculară vâlceană, împreună cu împrejmuirile acestora.

40% din timp, birocrație europeană

Deși prin formare este arheolog, Tulugea recunoaște că aproximativ 40% din timpul dedicat administrației este alocat exclusiv eforturilor de accesare a fondurilor externe. Motivul este pragmatic: autoritățile locale din zonele de provincie dispun de resurse limitate, iar fondurile europene sau naționale rămân singura soluție viabilă pentru salvarea monumentelor istorice.

„Este foarte greu de implementat un astfel de proiect”, afirmă managerul, precizând că birocrația nu este o problemă exclusiv românească, ci una prezentă la nivelul întregii Uniuni Europene. Implementarea presupune documentarea obsesivă a fiecărui pas, de la procese-verbale de deschidere a șantierului până la certificate de conformitate pentru materialele folosite.

Pregătirea pentru eventuale controale ale Curții de Conturi implică fotografierea permanentă a fiecărei etape de lucru, pentru a dovedi modul în care au fost cheltuiți banii. Tulugea atrage atenția și asupra unui aspect adesea ignorat: în domeniul patrimoniului, consultanța generică este insuficientă. Cel care conduce instituția trebuie să fie un specialist – arheolog sau conservator – pentru că doar un profesionist format poate înțelege nuanțele tehnice și necesitățile reale ale unui sit istoric.

Pentru exercițiul financiar 2026-2027, muzeul are deja ținte clare. Printre priorități se numără restaurarea și conservarea Culelor de la Măldărăști, un proiect de anvergură realizat în parteneriat cu Consiliul Județean Vâlcea, și continuarea săpăturilor de salvare la Buridava Română, prin accesarea platformei Timbrul Monumentelor Istorice.

 

Știri video

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

„Eroii coeziunii: bune practici și perspective din România”

Finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate sunt însă exclusiv ale autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi trase la răspundere pentru acestea.

Top Articole