Alegeri în SUA. Toţi ochii sunt acum pe Nevada, după ce democraţii au câştigat cursa pentru Senat în Arizona

Democraţii sunt la un singur loc distanţă de a păstra controlul în Senatul SUA, după victoria din Arizona, iar acum toate privirile se îndreaptă spre Nevada, un stat unde competiţia pare să încline balanţa în direcţia democraţilor, relatează CNN, citat de News.ro.

Senatul american are 100 de locuri, care în prezenta legislatură erau împărţite în mod egal între democraţi şi republicani, 50-50, diferenţa în favoarea democraţilor făcând-o vicepreşedinta Kamala Harris, care este şi preşedinta Senatului.

Mandatul unui senator are şase ani şi la fiecare doi ani sunt reînnoite circa o treime din locurile de senatori. La alegerile de la mijlocul mandatului prezidenţial, care au avut loc marţi, 8 noiembrie, bătălia electorală s-a dat în Senat pentru 35 de locuri.

Ca să câştige majoritatea în Senat, republicanii au nevoie, prin urmare, de 51 de mandate. Rezultatele prognozate până acum arată că fiecare dintre partide este sigur pe 49 de mandate.

Competiţia electorală extrem de acerbă făcuse ca rezultatele să rămână în suspans în trei state: Arizona, Nevada şi Georgia. Însă potrivit prognozei CNN făcute vineri seara târziu, senatorul democrat Mark Kelly din Arizona, ales în 2020 pentru a prelua mandatul regretatului senator republican John McCain, a fost reales, iar victoria sa face ca suspansul să se mute acum în Nevada. În ceea ce priveşte Georgia, acolo competiţia electorală a fost atât de strânsă, încât, potrivit legilor acestui stat, este nevoie de turul al doilea, care va avea loc la 6 decembrie. Este posibil ca până la acea dată să rămână fără răspuns întrebarea cine va avea controlul Senatului începând din 3 ianuarie.

Însă victoria lui Mark Kelly în Arizona în faţa investitorului Blake Masters, un republican care a susţinut afirmaţiile fostului preşedinte Donald Trump despre fraudarea alegerilor din 2020, arată încă o dată respingerea de către alegători a unui candidat susţinut de Trump, ceea ce ar putea da speranţe şi pentru Nevada.

Senatorul Mark Kelly a intrat totuşi bine poziţionat în cursa electorală din Arizona, un stat pe care Joe Biden l-a câştigat la limită în 2020. Fost astronaut, veteran al armatei SUA şi soţul fostei reprezentante Gabby Giffords – care în 2011 a fost împuşcată în cap în cursul unei tentative de asasinat – el beneficiază de un brand personal. În ceea ce-l priveşte pe contracandidatul său Blake Masters, acesta a candidat pentru prima dată, dar s-a bucurat de un sprijin financiar semnificativ din partea miliardarului conservator din domeniul tehnologiei Peter Thiel, fostul său şef (cofondatorul PayPal, cel care în urmă cu două săptămâni a petrecut Halloween-ul în România, la Bran – n.r). După ce iniţial a avut poziţii mai radicale, afirmând inclusiv că el crede că Trump a câştigat alegerile prezidenţiale din 2020, după ce a devenit candidatul oficial al republicanilor, Masters a părut să-şi modereze tonul. Dar apoi a primit un telefon de la Trump, care l-a îndemnat să „marşeze mai tare” în ceea ce priveşte negarea alegerilor, o conversaţie care a fost surprinsă într-un documentar Fox.

Până în prezent, prognozele arată că democraţii vor deţine 49 de locuri în Senat, iar republicanii 49 – ceea ce înseamnă că democraţii mai au nevoie de un singur loc pentru a obţine majoritatea în Senat. Aceştia ar putea atinge pragul critic de 50 de locuri dacă vor avea succes în Nevada, acolo unde senatoarea democrată Catherine Cortez Masto se apropie de republicanul Adam Laxalt, fostul procuror general al statului, care şi el a spus că alegerile prezidenţiale din 2020 au fost „fraudate” şi chiar a intentat procese în numele lui Trump încercând să anuleze victoria lui Biden în acest stat la alegerile prezidenţiale din 2020.

Democraţii îşi apără, de asemenea, un loc în Georgia, unde senatorul democrat Raphael Warnock şi republicanul Herschel Walker se îndreaptă spre un nou tur de scrutin la 6 decembrie.

În ceea ce priveşte controlul asupra Camerei Reprezentanţilor, şi acesta este încă în joc, deşi balanţa este mai favorabilă republicanilor. Dar este clar că, chiar dacă aceştia vor câştiga mai multe locuri (în Camera Reprezentanţilor, unde mandatul este de doi ani, toate cele 435 de locuri sunt în competiţie), va fi o diferenţă faţă de democraţi mult mai mică decât sperau liderii republicani. Acest rezultat sub aşteptări a produs deja un val de contestare a liderilor republicani, inclusiv a liderului minorităţii din Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarthy, care spera să iasă din aceste competiţii electorale cu un mandat clar pentru a deveni următorul lider al majorităţii din Cameră, funcţie în care să o înlocuiască pe Nancy Pelosi, acutalul speaker democrat.

Un şir de victorii democrate care au devenit clare vineri seară a marcat însă o răsturnare de situaţie uimitoare pentru un partid care părea să aibă probleme serioase înainte de alegerile de marţi. Candidaţi precum Mark Kelly şi Cortez Masto au avut de făcut faţă unei rate scăzute de aprobare a preşedintelui Joe Biden, unui climat economic nefavorabil – cu inflaţie şi preţuri ridicate la benzină, care au afectat bugetele familiilor din întreaga ţară – şi tendinţei istorice ca la alegerile de la mijlocul mandatului partidul preşedintelui să fie sancţionat.

Analiştii remarcă însă că acest ciclu electoral a fost complex, cu multe curente diferite care au afectat comportamentul alegătorilor, inclusiv decizia Curţii Supreme din iunie de anulare a dreptului la avort, care a înfuriat mulţi oameni din întreaga ţară. Republicanii au fost, de asemenea, încurcaţi de decizia lui Trump de a-i sprijini pe candidaţii de extremă dreapta care i-au fost loiali, însă aceştia au fost adesea prea extremişti pentru a-i mai atrage pe alegătorii independenţi, cei care în cele din urmă decid, de fapt, alegerile. Iar acum, se pare că mulţi alegători independenţi şi moderaţi au respins candidaţii pe care îi considerau prea extremişti sau prea apropiaţi de Trump, în timp ce alegătorii democraţi au fost disciplinaţi şi s-au prezentat în masă pentru a-şi proteja candidaţii în funcţie.

Înfrângerea lui Blake Masters în Arizona a venit după ce democraţi proeminenţi, inclusiv fostul preşedinte Barack Obama, au venit să pledeze cauza democraţilor în ultimele zile ale campaniei electorale, avertizând că însăşi soarta democraţiei se află pe buletinul de vot. Poate nu întâmplător, alegătorii din statul Marelui Canion au respins şi candidatura republicanului Mark Finchem, şi el un contestatar strident al alegerilor susţinut de Trump, şi l-au preferat pe democratul Adrian Fontes ca viitor secretar de stat al Arizonei, funcţie care asigură şi autoritatea electorală cea mai înaltă în stat.

Singurul punct luminos pentru republicani a fost în Nevada, unde alegătorii l-au ales pe republicanul Joe Lombardo ca viitor guvernator al statului – înlăturându-l pe democratul Steve Sisolak, potrivit previziunilor CNN. Lombardo, popularul şerif al comitatului Clark, le-a reamintit alegătorilor de greutăţile din timpul pandemiei Covid-19, când şomajul din Nevada a atins un vârf de aproape 30%. Deşi economia şi-a revenit, Lombardo a susţinut că politicile lui Sisolak au fost prea restrictive şi au împiedicat redresarea economică a statului.

Într-un ecou al alegerilor prezidenţiale din 2020, unii republicani, inclusiv Masters în Arizona, încearcă deja să alimenteze controversele legate de numărarea buletinelor de vot din comitatul Maricopa – cel mai mare din acest stat, unde se află şi oraşul Phoenix – sugerând că numărarea nu a fost fiabilă acolo din cauza manipulării anumitor buletine de vot. Atât Masters, cât şi candidatul republican la postul de guvernator, Kari Lake, insinuează că numărătoarea s-a desfăşurat prea lent, că au fost probleme cu imprimantele sau că au fost amestecate buletinele de vot nenumărate cu cele deja numărate, deşi autorităţile au dat asigurări că există un sistem de siguranţă în acest sens.

sursa: News.ro