Alegeri în SUA. O țară profund divizată decide soarta Congresului, a lui Trump și a agendei „America First”

Milioane de americani sunt chemați marți la urne în cadrul alegerilor intermediare, rezultatul votului lor urmând să aibă o importanță crucială pentru soarta Congresului de la Washington, precum și a viitorului politic al președintelui republican Donald Trump. Alegătorii vor alege toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și 35 din cei 100 de senatori din Congresul federal, 39 de guvernatori, precum și numeroși alți oficiali la nivelul statelor și la nivel municipal.

Scenariul electoral cel mai vehiculat în acest moment de către analiștii de peste Ocean este că Partidul Democrat va recâștiga Camera Reprezentanților, în timp ce republicanii vor continua să mențină controlul Senatului. Dar climatul politic extrem de volatil și precedentul de la alegerile prezidențiale din 2016, când cele mai multe dintre sondajele de opinie nu au reușit să anticipeze rezultatul corect al votului, fac ca scrutinul din această săptămână să stea sub semnul întrebării până în ultimul moment.

Certe sunt două lucruri: 1) americanii votează într-un climat politic extrem de divizat și 2) la sfârșitul zilei de 6 noiembrie, președintele Trump va avea mai multă / mai puțină putere nu doar pentru a-și impune agenda domestică la Washington, ci și pentru a continua să își promoveze viziunea „America First” pe scena internațională.

Date statistice:

* Election Day este marți, 6 noiembrie 2018
* Alegerile intermediare sunt alegeri generale care se organizează în Statele Unite la fiecare patru ani, la mijlocul mandatului președintelui, făcând ca scrutinul să fie și un referendum despre performanțele liderului de la Casa Albă aflat în funcție
* Circa 250 de milioane de americani sunt eligibili să voteze în acest an, aproximativ 157 milioane dintre aceștia fiind înregistrați să voteze
* Alegerile intermediare se caracterizează în general printr-o participare redusă la vot a americanilor. De exemplu, doar 36.4% dintre alegători au votat la scrutinul intermediar din 2014, iar președintele Barack Obama nu a avut o majoritate în Congres. Toate semnele indică însă faptul că alegerile din acest an vor fi diferite, iar entuziasmul alegătorilor este un factor important (până în prezent au votat anticipat mai mult de 33 de milioane de americani)
* Americanii vor alege toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților (mandatele sunt de doi ani) și 35 din cei 100 de senatori din Congresul federal (senatorii au mandate de șase ani), 39 de guvernatori, precum și numeroși alți oficiali la nivelul statelor și la nivel municipal, inclusiv primarul din District of Columbia
* Noul Congres își va începe mandatul în ianuarie 2019
* Alegătorii din statul Minnesota au început să voteze încă de pe 22 septembrie, ei fiind primii votanți care au putut să se prezinte la urne în cadrul scrutinului
* Minnesota se numără printre cele 37 de state care au oferit în acest an așa-numitul sistem no-excuse absentee voting sau alt tip de vot anticipat. Este un lucru important, mai ales dacă ținem cont de faptul că aproximativ 40 la sută din buletinele de vot la nivel național de la alegerile din 2014 și 2016 au fost depuse în altă zi decât ziua oficială pentru alegeri
* Deși teoretic există mai multe partide pe scena politică americană, doar două formațiuni (Partidul Republican și Partidul Democrat) sunt cele care contează în final la urne. Republicanii au ca simbol un elefant și culoarea roșie, în timp ce democrații sunt reprezentați de un măgar și culoarea albastră
* În acest moment, Partidul Republican are majoritatea în Camera Reprezentanților (235 de mandate față de 193 pentru democrați. Ca să controleze camera, un partid are nevoie de 218 de mandate). În afară de mandatele deținute acum, democrații trebuie să câștige 23 de curse electorale ca să preia controlul camerei inferioare a Congresului
* Senatul, care are 100 de membri, este dominat și el de republicani, cu 51 de mandate, față de 47 ale democraților. Mai sunt și 2 senatori independenți care votează alături de democrați
* Republicanii dețin și Casa Albă (Donald Trump), iar o majoritate conservatoare (5 la 4) există și la Curtea Supremă
* Există un număr record de femei care candidează în acest an, astfel încât sunt șanse mari ca rezultatele finale să fie unele istorice. Iar în trei state, cursele pentru fotoliul de guvernator ar putea fi câștigate, pentru prima dată în istoria statelor respective, de candidați afro-americani, toți democrați: Ben Jealous (Maryland), Stacey Abrams (Georgia) și Andrew Gillum (Florida)
* Un segment care va conta foarte mult va fi, cred analiștii, cel al femeilor albe educate. Un sondaj recent realizat de NBC News / Wall Street Journal a arătat că democrații sunt preferați de femeile albe cu diplome de colegiu cu 33 de puncte la nivel național (61% față de 28 la sută care preferă republicanii), în timp ce candidații Partidului Republicani au avantaj în ceea ce privește alegătorii bărbați
* Cele mai interesante curse electorale pentru Senat sunt în Texas, Dakota de Nord, Missouri și Arizona, în timp ce, pentru Cameră, analiștii se așteaptă la competiții strânse în Kentucky sau Pennsylvania, dar si în alte câteva state
* Alte date interesante: mai mult de 120 de candidați pentru Camera Reprezentanților candidează pentru prima dată pentru o funcție publică; democrații au pe listele lor candidați care ar putea deveni primele femei musulmane, primul american palestinian și prima femeie nativă americană aleși în Congres; Alexandria Ocasio-Cortez, care are 29 de ani, este pe cale să devină cea mai tânără persoană aleasă vreodată în Congres; democratul Jared Polis (Colorado) ar putea fi primul homosexual declarat ales guvernator în acest stat
* Analiștii cred că alegătorii independenți, neînregistrați în niciun partid politic mare, și votanții tineri, care își vor exercita opțiunile electorale pentru prima dată, vor fi cel mai probabil cei care vor decide rezultatul scrutinului intermediar.
* Sondajele de opinie au indicat faptul că principalele teme electorale ale alegătorilor americani sunt asistența medicală, imigrația și economia. Republicanii și, mai ales, președintele Trump au depus eforturi intense de a face din imigrație un subiect major în campania electorală. Discuțiile despre imigrația ilegală, avertismentele liderului american legate de limitarea dreptului la cetățenie al copiilor imigranților ilegali născuți în Statele Unite și desfășurarea la frontieră sudică a mii de soldați ce trebuie să oprească “invadarea” Americii de către “caravana imigranților” din America Centrală au ajuns de altfel să domine discursul public în ultimele saptamâni. A fost, cred unii experți, o greșeală tactică din partea lui Trump, care ar fi trebuit să insiste pe performanțele economice remarcabile din ultima perioada
* Estimări făcute de Center for Responsive Politics indică faptul că acest scrutin intermediar va fi cel mai costisitor din istoria Statelor Unite, cu un cost final de 5 miliarde de dolari (față de 3.6 miliarde în 2010 și 3.8 miliarde în 2014)

Câteva remarci

Scrutinul din 6 noiembrie este considerat unul dintre cele mai disputate și controversate din istoria recentă a Statelor Unite, americanii votând într-o atmosferă extrem de tensionată și polarizată, despre care cei mai mulți cred că nu se va schimba prea curând. Peisajul politic a fost afectat de o mulțime de evenimente recente, care au divizat și mai mult opinia publică, între care: masacrul a 11 persoane din interiorul unei sinagogi din Pittsburgh, o serie de dispozitive explozive improvizate trimise unor democrați și critici ai lui Trump, marșul unei „caravane a imigranților,” plecată din Honduras spre Statele Unite, un uragan care a făcut ravagii în Florida, dar și drama legală care a marcat confirmarea judecătorului Brett Kavanaugh (nominalizat de Casa Albă) la Curtea Supremă.

Scrutinul este foarte important din mai multe motive:

* Analiștii afirmă că, deși americanii nu vor vota pentru alegerea președintelui SUA, impactul alegerilor intermediare este la fel de semnificativ. Este o opinie aproape unanimă: numele președintelui Donald Trump nu este pe buletinul de vot, dar scrutinul va fi și un referendum despre un lider care este iubit și detestat în aceeași măsură în America, despre politicile sale și despre politicienii republicani care au ales să îi îmbrățișeze discursul și să meargă pe mâna lui în actualele alegeri. La sfârșitul Election Day, în funcție de partidul care va ajunge să controleze Congresul, președintele Trump ar putea avea mai multă sau mai puțina putere la Washington în ultimii doi ani ai mandatului său.

* De obicei, în urma alegerilor intermediare, partidul președintelui în funcție pierde hegemonia în Congres. Anul acesta situația este mai complexă, iar analiștii au avansat trei scenarii majore:
1) Dacă republicanii păstrează controlul ambelor camere ale Congresului, Trump va ieși întărit, iar agenda sa va fi validată. Anchetele cu care amenință democrații vor fi practic inexistente, iar liderul de la Casa Albă și partidul său vor vrea să bifeze cât mai multe puncte de pe lista lor: fonduri pentru zidul de la frontiera sudică, eliminarea completa a Obamacare și, foarte probabil, o nouă reformă fiscală. De asemenea, un Senat controlat de republicani va confirma și mai mulți judecători conservatori în instanțele federale, cimentând astfel ceea ce ar putea deveni cea mai semnificativă moștenire a lui Trump – cea juridică.

2) Dacă Partidul Democrat va câștiga atât Camera, cât și Senatul, Trump va fi confruntat cu un scenariu de coșmar. Democrații vor declanșa investigații în comitete din ambele camere legislative și, cel mai probabil, vor sabota total agenda politică a lui Trump. Orice inițiativă propusă de acesta va fi blocată în Congres.Nu este exclus ca ei să încerce chiar să îl suspende din funcție pe președintele republican, dar și pe judecătorul Brett Kavanaugh, recent confirmat la Curtea Supremă, și pe care au încercat să îl blocheze prin toate mijloacele. De asemenea, un Senat democrat l-ar putea forța pe liderul de la Casă Albă să numească mai mulți judecători moderați la curțile de apel și la cele inferioare.

3) Scenariul potrivit căruia democrații vor câștiga Camera, iar republicanii vor continua să își mențină majoritatea în Senat este cel mai vehiculat de către experții politici. Ar fi prima dată după 1982 când acest tip de scrutin se termină cu rezultate atât de divergente, dovedind, încă o dată, divizarea profundă a Americii și caracterul politic atipic reprezentat de era Trump. Cu toate acestea, analiștii cred că există suficiente zone în care cele două partide ar putea să coopereze. Mai mulți democrați din Cameră reprezintă districte care îmbrățișează poziția lui Trump în domeniul comerțului, astfel că acolo se pot realiza unele înțelegeri politice. Iar noul tratat obținut de Trump cu Mexic si Canada, care să înlocuiască NAFTA, și pe care Congresul îl va vota anul viitor, va fi un test în acest caz, în cadrul unui legislativ divizat.

* Rezultatele scrutinului intermediar vor schimba foarte probabil și modul în care președintele Trump este perceput de ceilalți lideri mondiali. Un rezultat favorabil republicanilor va dovedi că Trump domină scena politică americană, iar președintele și doctrina sa „America First” vor primi un impuls puternic pe scena mondială. Nu este exclus ca Trump să forțeze schimbări în modul în care Statele Unite relaționează cu aliații din UE și NATO. De asemenea, el își va intensifica presiunile economice și comerciale asupra Chinei, precum și cele legate de disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud.

Dacă democrații vor câștiga Camera Reprezentanților, Senatul sau ambele, Trump se va afla dintr-odată într-o poziție delicată. Administrația lui ar putea fi practic paralizată de toate anchetele pe care democrații au amenințat că le vor declanșa dacă recapătă puterea în Washington (legate de interferențele electorale ale Rusiei, taxele lui Trump, relațiile sale de afaceri cu diferite țări etc). Liderii din alte capitale ale lumii, de la Moscova și Paris, la Berlin, Londra și Beijing, ar fi încurajați să își urmărească și mai agresiv interesele proprii, în detrimentul președintelui american, care va fi sub presiunea problemelor interne.

* Rezultatele alegerilor de marți și felul în care se vor desfășura lucrurile în Congres și la Washington vor prefigura bătălia electorală următoare, cea pentru Casa Albă în 2020. Donald Trump a anunțat deja că va candida din nou. De partea lor, tot mai mulți democrați par să se pregătească pentru o cursă care îi va pune față în față cu Trump și cu susținătorii săi devotați, acea „silent majority” care l-a ajutat în urmă cu doi ani să ajungă liderul Americii și al lumii libere.

Surse: ABC, CNN, Euronews, US Census Bureau, Chron

Foto: Casa Albă