Alegeri anticipate în Turcia. Peste 66 de zile Erdogan devine sultan?

Preşedintele Recep Erdogan a anunțat, miercuri, că vor avea loc alegeri anticipate, legislative şi prezidențiale, fixate pe data de 24 iunie, cu un an şi jumatate înainte de data oficial prevazută. Erdogan a fost încurajat, în urmă cu o zi, de către liderul Partidului Acțiunii Naționaliste (MHP), Devlet Bahceli, să organizeze alegeri anticipate pe 26 august. Liderul naționalist Bahceli este un personaj-cheie în viața polit ică a lui Erdogan. În anul 2002, pe când făcea parte din coaliția aflată la guvernare, Devlet Bahceli a cerut, în mod suprinzator, alegeri anticipate. Însă, după alegerile de pe 3 noiembrie 2002, inclusiv partidul lui Bahceli a rămas fără locuri în Parlament; și chiar de atunci a ajuns partidul lui Erdogan, AKP la guvernare, neclintit până în ziua de astăzi.

Devlet (nume propriu care înseamnă și ‘’stat’’ in turcă) Bahceli a mai jucat un rol important și după alegerile parlamentare din iunie 2015, când AKP a pierdut majoritatea în Parlament. Liderul naționalist a refuzat orice variantă de coaliție, cerând din nou alegeri anticipate. Peste 5 luni, AKP a recuperat pierderea, iar guvernul i-a ajuns din nou sub stăpânire.

Solicitarea lui Bahceli de marțea aceasta, a fost clar în favoarea lui Erdogan. Cu alte cuvinte, Bahceli a exprimat exact ceea ce voia Erdogan însuşi. În ultima perioadă, liderul de dreapta Bahceli (un aliat al lui Erdogan de facto, deşi îi este, teoretic, opus), a repetat, în mai multe rânduri, că partidul său îl va sprijini pe Erdogan la alegeri, după cum l-a sprijinit și în cazul operațiunii „Ramura de măslin”.

Indicatorii economici sunt nefavorabili. Preşedintele Erdoğan se alătură noului său aliat cu tendințe naționaliste să dea lovitura de graţie sistemului parlamentar. După operațiunea din Afrin, ideologia naționalistă este din ce în ce mai puternică, iar situația economică – tot mai incertă. Potrivit economistului Mahfi Egilmez, inflația este de 10,3%, iar şomajul – de 10,8%; lira turcească s-a depreciat cu 8% într-o singură lună (după 15 iulie 2016, deprecierea este de 43% per total).

Agenția de evaluare financiară Moody’s a retrogradat Turcia, în luna martie, considerându-i pieţele ca având un risc ridicat. Firmele mari Ulker şi Doğuş au semnat noi acorduri pentru a putea plăti datorii de miliarde de dolari. Pe de altă parte, guvernul utilizează tactici populiste pentru a obține mai multe voturi; ca atare, se dispune ştergerea datoriilor studenților, precum şi scutirea de stagiului militar, contra cost.

Sondaje la limita. Preşeditele Erdogan adoră procentajele. Totuşi, de mai mult timp încoace, nu mai prezintă publicului rezultatele sondajelor, asa cum o făcea în fiecare săptămână. Se pare că procentajele şi, odată cu acestea, sprijinul poporului, se diminuează zi de zi. AKP se află pe primul loc cu 44,9%, potrivit Konsensus, în urma sondajului din luna ianuarie. O altă firmă de sondaje de opinie, Gezici, a anunțat, în rapoartele lunii decembrie din 2017, ca AKP avea 42%. Când se adaugă şi procentajul partidului MHP, se depășește pragul de 50%.

Mass-media subordonată. În Turcia, mass-media este deja total loială lui Erdogan, mai ales după achizitionarea grupului Dogan de către un  afacerist pro-Erdogan. Parlamentul turc a adoptat în luna martie o lege care autorizează Consiliul Superior al Audiovizualului să cenzureze informaţiile difuzate pe internet.

Nu au încetat nici arestările pentru postările de pe rețelele sociale. Presiunile exercitate asupra kurzilor şi guleniştilor continuă fără piedici.  Iar lupta cu duşmanii din interior şi cei din exterior – tot înainte! Miercuri seara, Parlamentul turc a prelungit, a şaptea oară, starea de urgență. Astfel, alegerile vor avea loc în acest context al stării de urgență. Preşedintele Erdogan promite revenirea la normal, odată ce va obține atribuțiile de sultan pe care şi le doreşte cu atâta ardoare.

Notă: Liderul partidului naționalist se numeşte Devlet Bahceli; devlet mai înseamnă și „stat”.