Albanezii sunt chemaţi la vot: premierul Edi Rama îşi doreşte al patrulea manda / Strategul campaniei lui Trump încearcă să-l readucă la putere pe liderul opoziţiei, Sali Berisha, care se confruntă cu acuzaţii de corupţie

Albania organizează duminică alegeri parlamentare în care premierul Edi Rama încearcă să obţină un al patrulea mandat, fapt fără precedent, după o campanie dominată de promisiuni de aderare la Uniunea Europeană şi acuzaţii de corupţie generalizată. Potrivit POLITICO, Chris LaCivita, strategul de campanie al lui Donald Trump, sprijină acum Partidul Democrat Conservator, aflat în opoziţie, al cărui lider, Sali Berisha, acuzat de corupţie, speră să revină pe scena politică albaneză, transmite News.ro.

Premierul Edi Rama (foto), aflat la putere în calitate de şef al Partidului Socialist din 2013, este favorit să câştige în faţa vechiului său rival, fostul prim-ministru Sali Berisha de la Partidul Democrat. Atuurile lui Rama sunt controlul pe care îl deţine asupra instituţiilor de stat, o perioadă recentă de creştere economică sănătoasă şi o imagine în mare parte populară în străinătate, scrie Reuters.

Dar opoziţia faţă de Rama s-a intensificat în ultimul an din cauza unei represiuni percepute asupra opoziţiei, inclusiv asupra lui Berisha, în timp ce Rama a trecut, la rândul său, printr-o serie de scandaluri. Printre acestea se numără arestarea aliatului său, primarul Tiranei, Erion Veliaj, în acest an, pentru acuzaţii de corupţie şi spălare de bani.

Atât Veliaj, cât şi Berisha neagă orice infracţiune.

Rama şi-a petrecut ultima săptămână reiterându-şi promisiunea de a adera la UE până la sfârşitul deceniului. „Vom obţine al patrulea mandat şi nu vom pierde nicio zi pentru Albania 2030 în UE”, a declarat el vineri, la ultimul miting de campanie.

Cu toate acestea, mulţi alegători – tineri în special – s-au săturat de cei ca Berisha şi Rama, care au condus ţara în diferite roluri de la căderea comunismului în 1990. Mulţi dintre aceşti tineri se gândesc să emigreze şi nici nu sunt interesaţi de vot.

Sondajele arată că Rama conduce detaşat în faţa lui Berisha, care a fost slăbit de acuzaţiile de corupţie. Dar partidul său ar putea avea nevoie de ajutor din partea partidelor mai mici pentru a menţine o majoritate subţire de patru locuri.

Rama s-a descurcat bine ca premier. Creşterea economică anuală de peste 4% pentru 2022-2024, determinată de comerţul cu UE şi de un boom al turismului, a depăşit alte ţări din Balcani, potrivit Băncii Mondiale. Dar corupţia rămâne o problemă uriaşă, spun experţii, condusă de bandele criminale care fac miliarde de euro din traficul de droguri şi arme în străinătate şi apoi spală aceşti bani în Albania.

STRATEGUL LUI TRUMP ÎNCEARCĂ SĂ-L RĂSTOARNE DE LA PUTERE PE PREMIERUL ALBANEZ

Partidul de opoziţie din Albania, aflat în dificultate, a desfăşurat o campanie electorală dramatică, după ani de zile în care a fost marginalizat de socialiştii aflaţi la guvernare ai lui Edi Rama. A beneficiat inclusiv de ajutorul strategului republican care a ghidat revenirea politică a lui Donald Trump în 2024. Chris LaCivita, consilier de campanie al lui Trump şi „guru” electoral republican, sprijină acum Partidul Democrat, conservator, din Albania, al cărui lider, Sali Berisha, speră să revină pe scena politică în ciuda acuzaţiilor de corupţie, scrie POLITICO.

Cu sprijinul lui LaCivita, Berisha încearcă să îl răstoarne pe Edi Rama, pictorul devenit un „baron” socialist care a ţinut Albania sub controlul său timp de peste două decenii, mai întâi ca primar al Tiranei şi apoi ca prim-ministru.

O victorie a lui Berisha ar pune capăt celor 12 ani de guvernare a socialiştilor lui Rama, pe care observatorii internaţionali au descris-o drept o perioadă marcată de acapararea statului de către un singur partid. Dar ar aduce, de asemenea, la putere o forţă politică aliniată în mod deschis cu agenda lui Donald Trump într-o regiune considerată de mult timp ca fiind vulnerabilă din punct de vedere strategic la influenţa Rusiei şi a Chinei.

„În ultimii doi ani, Chris LaCivita a consiliat două figuri politice majore, în două ţări diferite – Donald Trump şi Sali Berisha”, a declarat purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat, Alfred Lela, pentru POLITICO. Potrivit lui Lela, cei doi împărtăşesc „profiluri remarcabil de similare: persecutaţi de instituţii – interne şi internaţionale – vizaţi de sistemele de justiţie din ţările lor şi descrişi ca nişte outsideri periculoşi care trebuie eliminaţi din politică cu orice preţ”.

Berisha, acum în vârstă de 80 de ani, este considerat părintele democraţiei albaneze pentru rolul său în mişcarea de protest care a înlăturat ultimul regim comunist dur din Europa, în 1992, şi pentru că a devenit primul preşedinte ales în mod democratic al ţării.

Dar el a fost sancţionat de administraţia Joe Biden în 2021 pentru presupuse fapte de corupţie, declanşând trei ani de haos în Partidul Democrat al Albaniei, în timpul cărora Berisha a fost expulzat din grupul parlamentar şi, în cele din urmă, plasat în arest la domiciliu şi anchetat pentru corupţie – înainte ca o instanţă să-i redea controlul asupra partidului în 2024.

DIASPORA ALBANZĂ AR PUTEA ÎNCLINA BALANŢA

În timp ce sondajele sugerează că Partidul Socialist, aflat la putere, ar putea obţine aproximativ 48% din voturi, iar democraţii ar fi la o distanţă de cel puţin 10 puncte procentuale, introducerea pentru prima dată a votului din diaspora şi fiabilitatea scăzută a sondajelor ar putea conduce la o surpriză.

Partidul care obţine o majoritate parlamentară formează noul guvern şi alege prim-ministrul. Aceasta ar reprezenta o renaştere electorală uimitoare pentru Berisha, un om care părea mort şi îngropat din punct de vedere politic. Până în 2021, Berisha a fost preşedinte, a îndeplinit două mandate de prim-ministru şi s-a retras în mare parte pentru a lăsa următoarea generaţie să conducă Partidul Democrat. Dar apoi a venit un şoc din străinătate: Statele Unite l-au declarat persona non grata pe Berisha, pe fiica şi pe fiul său, secretarul de stat american de atunci, Antony Blinken, invocând „corupţia semnificativă” ca motiv pentru care li s-a interzis intrarea în ţară.

Administraţia Biden a declarat că Berisha a fost implicat în „deturnarea de fonduri publice şi interferenţa cu procesele publice în beneficiul său propriu şi pentru a-şi îmbogăţi aliaţii politici şi membrii familiei sale, în detrimentul încrederii publicului albanez în instituţiile guvernamentale şi funcţionarii publici”.

„Dl. Berisha a cerut fapte şi dovezi, la fel ca mai mulţi congresmeni americani, dar secretarul Blinken nu a furnizat niciodată măcar o dovadă”, a declarat Lela atunci când a fost întrebat despre desemnare.

Albania este o ţară extrem de pro-americană, iar faptul că liderul istoric al principalului grup de opoziţie se află pe lista neagră a SUA este, în ochii multor albanezi, ca o condamnare la moarte politică pentru partid.

„LaCivita a declarat public că statutul lui Berisha nu l-a descurajat, ci l-a inspirat. El s-a alăturat unei campanii dificile, pentru un partid care încearcă să se reconstruiască după ce a fost împins la marginea execuţiei politice”, a declarat Lela.

CURTAREA LUI TRUMP

Berisha – cardiolog de formaţie, care combină o faţadă intelectuală cu o politică înflăcărată şi combativă – a declarat că ancheta privind corupţia internă, în care au fost formulate acuzaţii după desemnarea sa în SUA şi arestul la domiciliu, a fost un atac motivat politic.

El a dat startul unei mişcări de protest, demonstranţii incendiind cauciucuri în faţa primăriei din Tirana, dând foc scaunelor în parlament şi arzând portrete ale liderilor partidului de guvernământ.

Încarcerat în apartamentul său din centrul Tiranei, Berisha a ridicat un microfon până la etajul opt al clădirii în care locuieşte şi s-a adresat mulţimii prin fereastră, făcându-şi apariţia regulat până când a fost eliberat din arestul la domiciliu în noiembrie 2024.

Rama, care se află la putere din 2013, s-a străduit din răsputeri să curteze Occidentul – de la prezentarea la reuniunile de la Bruxelles în pantaloni de trening şi adidaşi, până la a-i trata pe eurocraţii cârcotaşi ca pe nişte regi la conferinţele somptuoase organizate în Tirana. Carismatic şi adesea intenţionat exagerat, el a depus eforturi susţinute pentru a deveni albanezul preferat al Occidentului. Şi el a apelat la ajutorul unor consilieri occidentali de profil, angajându-l în 2012 pe strategul Partidului Laburist britanic, Alastair Campbell, pentru a-l ajuta să construiască ceea ce s-a dovedit a fi o victorie zdrobitoare în alegerile din 2013. Fostul prim-ministru britanic Tony Blair a fost, de asemenea, implicat ulterior în consilierea lui Rama.

Dar democraţii nu sunt singurii care curtează cercul intim al lui Trump. Într-un interviu acordat în aprilie, Rama a declarat pentru Bloomberg că îl consideră pe Trump „bun pentru toată lumea”, afirmând că „Dumnezeu l-a salvat pe Trump” după tentativa de asasinat din iulie 2024 din timpul campaniei electorale din SUA „nu doar pentru a face America măreaţă din nou, ci şi pentru a face Europa să se trezească şi să se adune”.

GINERELE LUI TRUMP, PROIECT PROFITABIL ÎN ALBANIA

De asemenea, Rama i-a predat ginerelui lui Trump, Jared Kushner, unul dintre cele mai profitabile proiecte de dezvoltare din istoria modernă a ţării, inclusiv un contract de închiriere pe 99 de ani pe insula Sazan – o fostă bază miliară de informaţii, părăsită, în largul coastei sudice strălucitoare a Albaniei – şi terenuri în delta râului Vjosa.

Schimburile politice tensionate dintre democraţii lui Berisha şi socialiştii lui Rama riscă să împiedice ambiţiile Albaniei de aderare la UE, cel mai important aspect pentru alegători.

„Abordarea lor conflictuală este ceea ce a împiedicat ţara să avanseze la potenţialul său maxim şi pe calea integrării în UE”, spune Valbona Zeneli, membră a grupului de reflecţie Atlantic Council. „Avem nevoie de un nou val de lideri şi partide şi de o pauză între votul pentru liderul de partid şi votul pentru platforme politice şi politici”, a continuat ea.

Spre deosebire de majoritatea vecinilor săi din Balcani, care continuă să fie implicaţi în dispute intratabile ce decurg din războaiele de dezintegrare ale Iugoslaviei din anii 1990, Albania, intrată în NATO, se confruntă cu o opoziţie regională sau internaţională redusă sau inexistentă în ceea ce priveşte aderarea la UE – şi a acţionat în mare măsură ca un factor de stabilizare în regiune.

În prezent, Albania este văzută ca unul dintre principalii candidaţi la aderarea la UE, alături de vecinul său din nord, Muntenegru, Rama angajându-se să asigure aderarea până în 2030, ca parte a discursului său în faţa alegătorilor pentru alegerile de duminică.

„Aceasta este ceea ce mă îngrijorează cel mai mult – după alegeri, dacă diviziunile din ţară vor continua să încetinească progresul reformei şi iniţiativele care ar putea, în cele din urmă, să o scoată din acest proces de tranziţie post-comunistă de zeci de ani”, a declarat Zeneli.

Secţiile de votare se deschid la ora locală 7 a.m. (08.00 ora României) şi se închid la 7 p.m. Rezultatele sunt aşteptate luni.