Agenție europeană: Este foarte scăzut riscul ca focarul de hantavirus de pe nava Hondius să ducă la o transmitere extinsă în Europa / Care sunt argumentele experților

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Centrul european pentru prevenirea și controlul bolilor (ECDC) a detașat un expert din cadrul Grupului de lucru al UE pentru sănătate pe nava de croazieră afectată de focarul de hantavirus, ca parte a unui efort comun de investigare a focarului și de coordonare a răspunsului în materie de sănătate publică împreună cu statele membre implicate, a anunțat agenția europeană.

„Există încă multe incertitudini legate de acest focar de hantavirus și este important să adoptăm o abordare preventivă în acest moment pentru a reduce probabilitatea unei transmiteri ulterioare. Un expert al ECDC se află pe navă pentru a obține mai multe informații și a contribui la acțiunile de sănătate publică”, afirmă dr. Pamela Rendi-Wagner.

Virusul a fost identificat ca fiind hantavirusul Andes, singurul hantavirus care se poate transmite de la om la om, necesitând de obicei un contact strâns și prelungit. La bordul navei de corazieră au fost instituite măsuri pentru a reduce probabilitatea de infectare în rândul pasagerilor și al echipajului.

„Pe baza datelor actuale, riscul pentru populația generală din Europa rămâne foarte scăzut și nu se preconizează o transmitere pe scară largă. Orice transmitere va rămâne probabil limitată datorită naturii contactului necesar și măsurilor de prevenire și control al infecțiilor instituite la bord și în timpul debarcării, precum și datorită monitorizării ulterioare”, precizează ECDC.

Despre hantavirus

Hantavirusurile sunt virusuri care se pot transmite de la animale la oameni, cel mai adesea atunci când oamenii inhalează praf sau particule mici provenite din urina, excrementele sau saliva rozătoarelor infectate, în special în spații închise sau slab ventilate. Hantavirusul Andes, prezent în anumite părți ale Americii de Sud, poate provoca sindromul pulmonar hantavirus, o boală gravă caracterizată prin febră și simptome generale, urmate de insuficiență respiratorie rapidă și șoc. Hantavirusul Andes este singurul hantavirus pentru care a fost descrisă transmiterea de la om la om.

Situația epidemiologică

2 mai 2026: ECDC a fost notificat de către Țările de Jos, prin intermediul Sistemului de alertă rapidă și de reacție al Uniunii Europene (EWRS), cu privire la un focar de boală necunoscută, însoțit de simptome respiratorii severe, pe o navă de croazieră din Atlanticul de Sud, care naviga sub pavilion olandez.

La bord se aflau 149 de persoane de 23 de naționalități diferite, inclusiv din nouă state membre ale UE: Belgia, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Spania. La momentul respectiv, două persoane muriseră, iar una fusese evacuată medical în Africa de Sud, unde se afla în stare critică.

3 mai 2026: Rezultatul testului PCR efectuat pe o probă prelevată de la persoana evacuată în Africa de Sud a ieșit pozitiv pentru hantavirus.

6 mai 2026: Până la această dată, un total de șapte persoane prezentaseră simptome care includeau febră, simptome respiratorii și simptome gastrointestinale, cel puțin patru dintre acestea evoluând rapid către pneumonie, detresă respiratorie acută și șoc. Dintre aceste șapte persoane, trei au decedat, una a fost evacuată medical în Africa de Sud și internată într-o unitate de terapie intensivă (UTI), două au rămas simptomatice la bord, necesitând asistență medicală, iar una a fost diagnosticată după debarcarea de pe navă și întoarcerea în Elveția.

În total, probele prelevate de la doi pacienți au fost pozitive pentru hantavirus prin testul PCR; o probă prelevată de la un alt pacient a fost pozitivă pentru virusul Andes (ANDV) prin testul PCR. Sunt în curs de desfășurare investigații de laborator suplimentare.

Infecțiile cu ortohantavirus sunt boli zoonotice virale transmise la om în principal prin inhalarea de aerosoli contaminați cu urina, fecalele sau saliva rozătoarelor infectate. Boala la om poate fi cauzată de mai multe specii de ortohantavirus, inclusiv virusurile Andes (ANDV) și Sin Nombre (SNV) din America și virusurile Puumala și Dobrava din Europa.

Perioada de incubație este de obicei de aproximativ două săptămâni, dar variază de la șapte zile până la șase săptămâni. Manifestarea clinică a infecției cu hantavirus se împarte în două sindroame clinice: sindromul pulmonar hantavirus (HPS), întâlnit în America, și febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS), întâlnită în Europa și Asia. Cazurile severe se pot agrava rapid și pot deveni letale.

Andes (ANDV) este un hantavirus întâlnit în principal în America de Sud, care provoacă sindromul pulmonar hantavirus cu o rată de mortalitate ridicată. Transmiterea de la om la om este rară, dar a fost documentată în cazul acestui virus. Nu este disponibil niciun tratament antiviral eficient; îngrijirea de susținere este esențială pentru o șansă mai mare de supraviețuire.

Evaluarea riscurilor

ECDC a precizat că furnizează această evaluare a riscurilor pentru a fi discutată la nivelul Comitetului pentru securitate sanitară.

Transmiterea virusului ANDV de la om la om a fost documentată doar în urma unui contact strâns și prelungit.

Ipoteza actuală este că unii pasageri au fost expuși la virusul ANDV în timpul șederii lor în Argentina înainte de îmbarcare, țară în care acest virus este endemic, și ar fi putut transmite ulterior virusul altor pasageri aflați la bordul navei de croazieră.

În această etapă timpurie a anchetei, având la dispoziție informații limitate, ECDC consideră că toate persoanele aflate pe navă sunt contacte strânse, datorită mediului închis și a spațiilor și activităților sociale comune, în conformitate cu principiul precauției.

La bord au fost deja implementate măsuri pentru a reduce probabilitatea de infectare a pasagerilor și a echipajului navei de croazieră. Compania de croazieră și autoritățile portuare relevante au fost, de asemenea, sfătuite cu privire la modul de pregătire pentru gestionarea cazurilor și a contactelor (de exemplu, izolarea cazurilor, utilizarea echipamentului individual de protecție adecvat, testarea etc.).

Chiar dacă ar avea loc o transmitere a ANDV de la pasagerii evacuați de pe navă, ANDV nu se transmite ușor, astfel încât este puțin probabil ca acesta să provoace multe cazuri sau un focar extins în comunitate, dacă se aplică măsuri de prevenire și control al infecției.

În plus, rezervorul natural al ANDV nu este prezent în Europa, astfel încât nu se preconizează introducerea virusului în populația de rozătoare și o potențială transmitere de la rozătoare la om în Europa.

Riscul pentru populația generală din UE/SEE ca urmare a răspândirii ANDV din cauza focarului de pe acest vas de croazieră este foarte scăzut.

Recomandările ECDC

• Persoanele cu simptome trebuie gestionate în mod proactiv și evacuate medical cât mai curând posibil.
• La debarcare, trebuie efectuate teste de diagnostic prin serologie sau PCR la persoanele cu simptome. Cu toate acestea, rezultatele negative ale testelor nu pot exclude infecția și eliminarea ulterioară a virusului.
• Pasagerii și echipajul trebuie să respecte măsurile de precauție sporite obișnuite (de exemplu, spălarea frecventă a mâinilor, eticheta respiratorie, distanțarea fizică) și să monitorizeze cu atenție simptomele în timpul șederii pe vasul de croazieră.
• Ghidul privind prevenirea și controlul infecțiilor pentru unitățile medicale care îngrijesc persoane cu simptome include măsuri de precauție standard și împotriva picăturilor, care pot fi intensificate la măsuri de precauție împotriva transmiterii aeriene în cazul în care se efectuează proceduri care generează aerosoli.
• Comunicarea privind riscurile ar trebui adaptată diferitelor grupuri țintă, ținând seama de nivelurile diferite de risc, de nevoile de informare și de responsabilitățile acestora. Comunicarea ar trebui să precizeze în mod clar ce se știe, ce nu se știe și ce se poate schimba pe măsură ce investigațiile avansează, cu actualizări în timp util.
• Pasagerilor care debarcă ar trebui să li se ofere instrucțiuni și recomandări clare până când diagnosticul lor este confirmat sau infirmat.

Cazuri de hantavirus în România

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) dn România a precizat, la rândul său, că infecția cu hantavirus este o zoonoză (boală care se transmite de la animale la oameni) transmisă în principal prin expunerea la excrețiile rozătoarelor infectate. Omul se poate contamina prin inhalarea aerosolilor din excrementele uscate, prin inoculare conjunctivală si prin leziuni ale pielii sau mușcătura de rozătoare.

În România, supravegherea infecției cu hantavirus este realizată la nivel regional, prin sistemul național de supraveghere a bolilor transmisibile coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică, în 8 județe Bacau, Botosani, Iasi, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț, Galați.

Conform metodologiei INSP, un caz suspect este definit prin asocierea febrei acute cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în context epidemiologic sugestiv. Confirmarea se face prin evidențierea anticorpilor specifici sau prin alte metode de laborator.

În perioada 2023 – 2026, în România s-au înregistrat 15 cazuri:

• 4 în anul 2023
• 3 în anul 2024
• 7 în anul 2025
• 1 caz de la începutul anului 2026

Context: Vasul de croazieră afectat de un focar de hantavirus va acosta „într-un interval de trei zile” în portul Granadilla de pe insula Tenerife, din Arhipelagul Canare, a anunţat miercuri ministrul spaniol al Sănătăţii, în pofida opoziţiei afişate de guvernul regional din acel arhipelag.