Activistul de mediu Alex Găvan: Otrăvirea râului Vâlsan, unde trăiește aspretele, cel mai rar pește de apă dulce din Europa, continuă. Lipsa de acţiune a structurilor statului este deja complicitate

Activistul de mediu şi conservaţionistul Alex Găvan semnalează că râul Vâlsan – unde trăieşte aspretele, cel mai rar peşte de apă dulce din Europa, ameninţat cu dispariţia – este afectat de poluare de la staţia de epurare de la Brădet, susţinând că ”lipsa de acţiune a structurilor statului este deja complicitate”, transmite News.ro.

”Otrăvirea râului Vâlsan continuă. Am primit acum câteva clipe acest filmuleţ realizat aseară, 20 august, la 17.40 cu poluare de la staţia de epurare de la Brădetu”, afirmă Găvan, care este fondatorul proiectului ”Aspretele Trăieşte”.

El spune că această situaţie persistă de mai mulţi ani şi este cunoscută.

”Vă rog din suflet să oprim această grozăvie ce se întâmplă de ani zile cu ştiinţa tuturor şi în detrimentul comunităţii şi al naturii. Legea trebuie respectată de toată lumea, iar încălcarea ei repetată nu mai poate avea niciun fel de justificare. Lipsa de acţiune a structurilor statului este deja complicitate”, consideră activistul de mediu.

El solicită soluţii concrete pentru a evita astfel de situaţii.

”Ce putem face? Soluţii concrete pentru a opri dezastrul actual şi pentru a evita să se mai repete în viitor? Vă mulţumesc din suflet”, este mesajul lui Alex Găvan.

Aspretele, cel mai rar peşte de apă dulce din Europa, ameninţat cu dispariţia, a fost filmat pentru prima dată pe timp de noapte în habitatul său natural din râul Vâlsan, în urmă cu un an, în contextul primei sesiuni de pescuit ştiinţific pe timp de noapte, pentru inventariere, de la descoperirea speciei, în 1956, până în prezent fiind identificate 55 de exemplare, dar nu şi puiet, ceea ce, în opinia specialiştilor, este îngrijorător.

”Dacă acest fapt va persista şi în anii următori, există un risc mare ca aspretele să dispară pentru totdeauna”, avertizează ei, identificând şi câteva dintre posibilele cauze ale acestei situaţii: spălările de fund ale lacului de acumulare Vâlsan, efectuate de către Hidroelectrica fără a lua în considerare prezenţa ariilor protejate, poluarea râului, temperaturile ridicate, fragmentarea habitatului de către o serie de bariere artificiale. Fondatorul proiectului, conservaţionistul Alex Găvan, vorbea despre o cursă contracronometru pentru salvarea aspretelui, în timp ce ihtiologul Nagy Attila, membru al echipei ”Aspretele Trăieşte”, califica situaţia drept îngrijorătoare, relatând că, potrivit localnicilor, ” râul Vâlsan devine uneori negru din cauza operaţiunilor de golire de fund, mod prin care se elimină o parte dintre sedimentele depuse în mod natural, în lacul de acumulare”. ”Fragmentarea cursului Vâlsanului, şi a râurilor, în general, este generată de trei categorii de bariere. Cele mai evidente sunt barierele fizice care, mai ales prin înălţimea lor, a grosimii mici a stratului de apă şi a vitezei mari a curentului, nu permit speciilor de peşti migratoare sau semi-migratoare să se deplaseze în amonte/aval”, spunea Daniel Diaconu, conferenţiar la Facultatea de Geografie, Universitatea Bucureşti, membru al echipei proiectului.

Datele oficiale ale Ministerului Mediului înainte de 2019, anul de început al proiectului Aspretele Trăieşte, estimau populaţia de asprete ca fiind între 10 şi 15 exemplare. În 2020, echipa a identificat 12 exemplare, în 2021, 10 exemplare, iar apoi, numerele au crescut semnificativ, cu 57 de exemplare identificate în 2022 şi 153 în 2023.

Arealul său a fost extins de la doar un kilometru şi confirmat pe o lungime de 16 kilometri a râului Vâlsan, între localităţile Brădetu şi Vâlsăneşti.

Proiectul Aspretele Trăieşte este iniţiat şi desfăşurat de către Fundaţia Alex Găvan, având ca partener strategic Fauna & Flora International.

Salvarea aspretelui de la extincţie se sprijină pe patru piloni:

– Crearea Sanctuarului Aspretelui pe malul râului Vâlsan, la Galeşu – baza de cercetare, reproducere şi înmulţire a speciei în captivitate. Ea va servi şi ca un centru de vizitare experienţial şi sustenabil, cât şi ca un hub comunitar. Terenul a fost deja achiziţionat

– Reconstrucţia ecologică a râului Vâlsan, urmată de cea a râului Argeş şi a râului Doamnei, în vederea reintroducerii aspretelui în arealul său istoric şi, pe viitor, în alte râuri care îndeplinesc condiţiile. Un proiect pilot de reconstrucţie ecologică se desfăşoară deja în parteneriat cu Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea.

–  Advocacy ferm şi eficient pentru cauza aspretelui, într-o manieră încărcată de bunătate iubitoare. Oferirea de sprijin instituţiilor statului român, la toate nivelurile, pentru a asigura respectarea şi punerea în aplicare a legislaţiei de mediu.

– Educarea continuă, implicarea şi împuternicirea comunităţilor locale. Conştientizarea faptului că prezenţa aspretelui în zonă şi existenţa ariei protejate sunt un privilegiu şi reprezintă cheia de boltă către regenerarea şi dezvoltarea durabilă a văii Vâlsanului.