A intrat în vigoare noul cod al bunelor practici pentru combaterea dezinformării în spațiul online pe care Comisia Europeană l-a stabilit cu marile companii de internet

Noul cod al bunelor practici pentru combaterea dezinformării pe internet pe care Comisia Europeană l-a convenit cu marile companii din sectorul internetului a intrat joi în vigoare, a anunţat într-un comunicat executivul comunitar.

Este vorba despre o versiune revizuită a normelor voluntare convenite în 2018, la care au aderat companii precum Google, Meta, Twitter, TikTok şi Microsoft, precum şi companii de publicitate online şi organizaţii ale societăţii civile.

Cei 34 semnatari au urmat Orientările Comisiei şi au ţinut seama de învăţămintele crizei cauzate de pandemia de COVID-19 şi de cele desprinse în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

Hai să lăsăm teoriile deoparte și să acționăm. Din seara asta!

6:04

Codul de bune practici din 2018, primul de acest gen este recunoscut în întreaga lume ca un cadru deschizător de drumuri. Noul cod stabileşte angajamente cu o sferă largă şi precise din partea platformelor şi a industriei de profil de a combate dezinformarea, marcând astfel un nou pas important către un mediu online mai transparent, mai sigur şi mai demn de încredere.

Vera Jourova, vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă, a declarat: „Acest nou cod privind combaterea dezinformării intervine în contextul în care Rusia se foloseşte de arma dezinformării ca parte integrantă a agresiunii sale armate împotriva Ucrainei, iar democraţia este ţinta unor atacuri care capătă diverse alte forme. Acum am primit angajamente foarte ferme cu privire la reducerea impactului dezinformării online şi dispunem de instrumente mult mai solide pentru a stabili în ce măsură angajamentele sunt puse în aplicare în întreaga UE şi în toate limbile sale. De asemenea, utilizatorii vor dispune de instrumente mai bune pentru a semnala dezinformarea şi pentru a înţelege ceea ce văd. Noul cod va reduce şi factorii financiari care stimulează diseminarea dezinformării şi va facilita accesul cercetătorilor la datele platformelor.”

Împreună cu Actul legislativ privind serviciile digitale, recent convenit, şi cu viitoarea legislaţie privind transparenţa publicităţii politice şi direcţionarea anunţurilor publicitare politice, Codul consolidat de bune practici este o componentă esenţială a setului de instrumente al Comisiei pentru combaterea răspândirii dezinformării în UE.

Codul consolidat are drept obiectiv să abordeze deficienţele codului anterior, prevăzând angajamente şi măsuri mai ferme şi detaliate, care se bazează pe lecţiile învăţate în ultimii ani pe plan operaţional.

Concret, noul cod cuprinde angajamente privind:

– extinderea participării: Codul nu se adresează doar marilor platforme, ci şi unui mare număr de diverşi actori care pot contribui la a atenua răspândirea dezinformării, iar numeroşi alţi posibili semnatari sunt bineveniţi să adere la acesta;
– eliminarea stimulentelor financiare pentru răspândirea dezinformării, astfel încât vectorii dezinformării să nu obţină venituri din publicitate;
– includerea în domeniul de aplicare al codului a noilor comportamente manipulatoare, cum ar fi conturile false, boţii sau materialele deepfake răuvoitoare care contribuie la propagarea dezinformării;
– capacitarea utilizatorilor prin punerea la dispoziţie a unor instrumente mai bune de recunoaştere, înţelegere şi semnalare a dezinformării;
– dezvoltarea verificării veridicităţii informaţiilor în toate ţările UE şi în toate limbile Uniunii, concomitent cu asigurarea unei remuneraţii echitabile pentru activitatea desfăşurată de verificatorii veridicităţii informaţiilor;
– asigurarea transparenţei publicităţii politice, permiţându-le utilizatorilor să recunoască cu uşurinţă anunţurile publicitare politice datorită unei mai bune etichetări şi informări privind sponsorii, cheltuielile efectuate şi perioada de afişare;
– creşterea sprijinului pentru cercetători, prin îmbunătăţirea accesului acestora la datele platformelor;
– evaluarea impactului codului prin intermediul unui cadru solid de monitorizare şi prin transmiterea periodică de către platforme de rapoarte cu privire la modul în care îşi pun în aplicare angajamentele;
– înfiinţarea unui centru de transparenţă şi a unui grup operativ care să ofere cu uşurinţă o imagine de ansamblu transparentă asupra punerii în aplicare a codului, asigurându-se că acesta continuă să fie adaptat exigenţelor viitorului şi adecvat scopului.

În definitiv, scopul urmărit este ca acest cod să fie recunoscut drept cod de conduită în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale, în vederea atenuării riscurilor la care sunt expuse platformele online foarte mari din cauza dezinformării.

Codul de bune practici privind dezinformarea din 2018 a reunit actori din sectoarele de profil dornici să-şi asume angajamente voluntare de combatere a dezinformării. Element central al Strategiei UE de combatere a dezinformării, codul s-a dovedit a fi un instrument eficace de limitare a răspândirii dezinformării online, inclusiv în perioadele electorale, şi de răspuns rapid la crize precum pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina.

În urma evaluării de către Comisie a primei perioade de punere în aplicare a codului, Comisia a publicat în detaliu, în mai 2021, orientări privind modul în care ar trebui consolidat acesta, solicitând să se remedieze deficienţele codului din 2018 şi propunând soluţii pentru eficientizarea acestuia.

Semnatarii codului din 2018, împreună cu numeroşi posibili semnatari, s-au angajat să reformuleze angajamentele şi măsurile şi au conlucrat pentru a se asigura că versiunea consolidată a codului este adecvată în raport cu abordarea noilor provocări importante pe care le reprezintă dezinformarea pentru societăţile noastre.

Semnatarii vor avea la dispoziţie 6 luni pentru a pune în aplicare angajamentele şi măsurile la care au subscris. La începutul anului 2023, semnatarii vor transmite Comisiei primele rapoarte de punere în aplicare.

Pe baza consilierii asigurate de experţi şi a sprijinului furnizat de Grupul autorităţilor europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale (ERGA) şi de Observatorul european al mass-mediei digitale (EDMO), Comisia va evalua periodic progresele înregistrate în punerea în aplicare a codului, ţinând seama de raportarea detaliată şi periodică pe care urmează să o efectueze semnatarii.

Grupul operativ instituit va monitoriza, va revizui şi va adapta angajamentele în funcţie de evoluţiile înregistrate de tehnologie, societate, piaţă şi legislaţie. Grupul operativ a organizat deja astăzi reuniunea sa iniţială. Acesta se va întruni în funcţie de necesităţi cel puţin la fiecare 6 luni.

sursa: Agerpres.ro, Sursa foto: Pixabay