Reportaj printre bulgarii bănățeni din comuna Vinga

Reportaj realizat de Martina Ganceva, corespondent BTA la București, preluat de Rador Radio România:

“Soarele răsare la Ciprovți (locul de proveniență al etnicilor bulgari din Vinga – n.red.) și apune la Vinga”. Cu aceste cuvinte m-au întâmpinat Francisc Draginov (inginer-agronom), Nicolae Begov (constructor-parchetar) și Petru Romanov (oțelar) – trei bulgari bănățeni din Vinga, județul Arad. Ei îmi „grăiesc” în dialectul lor, păstrat de mai bine de 300 de ani. Și deși este o limbă bulgară arhaică, un dialect, ne înțelegem fără probleme. Când îi întreb cum își duc viața, toți trei îmi răspund pe o singură voce „prea bini” – „foarte bine”.

Vinga este a doua localitate bulgărească din Banat, ca pondere a populației bulgare. Este situată între două mari orașe românești – Arad și Timișoara. Astăzi, comunitatea bulgară din comună numără aproximativ 300 de persoane și e unită în jurul propriei culturi spirituale.

„Să păstrezi tradițiile mai bine de 283 de ani este mare lucru. Din păcate, suntem din ce în ce mai puțini. Sunt familii amestecate cu alte naționalități. De exemplu, mama este româncă și vorbesc mai puțin limba bulgară acasă. Dar le păstrăm, cei care am rămas. Ne adunăm în fiecare zi, nu doar de sărbători. Seara, la Casa bulgară, dar și după slujbele de duminică”, povestește Francisc Draginov, care a fost mulți ani președinte al Uniunii Bulgarilor din Banat – filiala Vinga.

„De-a lungul anilor, am rămas mai puțini, dar am rămas fideli”, adaugă Nicolae Begov, iar Petru Romanov subliniază: „În ansamblul nostru au dansat generație după generație. Dacă îi inviți aici, la Casa Bulgară, sediul nostru, și îi înveți să joace, se împrietensc între ei, devine o prietenie ce durează mulți ani. În fiecare seară dansează, repetă, iar vara se duc în tabere – în România, în Bulgaria, în Grecia, în Turcia”.

Cei trei bărbați susțin cu tărie că bulgarii din Vinga ies în evidență prin muzica și costumele lor populare. „Sunt foarte frumoși”, spun ei cu mândrie și îmi explică că un costum popular de fată cântărește 25 de kilograme, că ea nu se poate îmbrăca singură, iar procesul durează cel puțin o jumătate de oră.

De asemenea, ei vorbesc cu drag despre bulgarii de seamă care s-au născut și au trăit în Vinga – Stefan Duniov, Anton Lebanov, Leopold Cosilcov și alții. „Vrem să se facă o alee a intelectualilor bulgari din Vinga în curtea bisericii”, spune Francisc Draginov.

Biserica “Sfânta Treime” este una dintre cele mai frumoase biserici catolice din Banat, care atrage mulți credincioși creștini și turiști. A fost construită cu fonduri ale bulgarilor catolici din Vinga, în urmă cu 130 de ani. În biserică se păstrează și astăzi relicve din 1703, aduse din Bulgaria. Acestea vor fi păstrate într-un muzeu special amenajat.

„Biserica are nevoie de restaurare. Sperăm că se va găsi o soluție, pentru că aceasta este „inima” vinganilor, care bate cel mai puternic în fiecare duminică dimineața, când se adună oamenii la liturghie”, spune Nikola Novkin, care este de șapte ani sacristan al Bisericii romano-catolice „Sfânta Treime”. El și fiul său sunt ultimii din familia Novkin din Vinga.

Un alt bulgar bănăţean a prins rădăcini vizavi de biserică. „Numele meu este Dermendzin. Ca și jucătorul bulgar de fotbal Dermendzhiev. Am jucat și eu fotbal, în liga B”, îmi spune bărbatul, în vârstă de 72 de ani, de profesie fierar. Apoi, citim împreună noul număr al ziarului „Glasul Nostru”, ziarul bulgarilor bănățeni, care apare din 1990.

Aproape de casa lui Dermendzin a fost cândva fabrica de ciocolată ce purta numele comunei. Faimoasa ciocolată „Vinga” a fost exportată în Japonia, Germania, SUA. Cu ispite dulci a fost aprovizionată și Familia Regală a României. Înainte de Primul Război Mondial, atelierul a fost cumpărat de sârbul Draskovits. El a reușit să-l transforme în una dintre cele mai cunoscute întreprinderi din Europa la acea vreme. În 1948, fabrica de ciocolată a fost naționalizată și activitatea s-a diminuat treptat. Dar rețeta bomboanelor cu cremă de vanilie a rămas secretă.

Bomboane, ca premiu pentru elevii săi, împarte azi Adrian Cosilcov – actualul președinte al filialei de la Vinga a Uniunii Bulgarilor din Banat. De două ori pe săptămână, el le predă tinerilor limba bulgară. Cursurile se desfășoară în cadrul unui proiect al Ministerului Educației din Bulgaria – „Limba bulgară în afara granițelor și Școala de duminică”. „Citim, scriem în bulgară, învățăm cântece, proiectul include și dansuri populare”, povestește Adrian Cosilcov pentru BTA.
Este indubitabil. Deși în prezent sunt o minoritate în Vinga lor renăscută în urmă cu trei secole, bulgarii își păstrează limba, scrierea, tradițiile și conștiința națională. (Traducerea: Mirela Petrescu)