G4Media.ro

Partidul de guvernământ polonez transformă alegerile într-un referendum îndreptat împotriva lui Donald…

Sursa foto: Twitter/ Donald Tusk

Partidul de guvernământ polonez transformă alegerile într-un referendum îndreptat împotriva lui Donald Tusk / Kaczynsky: Este personificarea răului în Polonia, răul pur

Vechii dușmani Kaczyński și Tusk se bucură de prima lor bătălie electorală din ultimii nouă ani. Dar este puțin probabil ca rivalitatea lor acerbă să ajute partidul de guvernământ sau opoziția să câștige puterea și ar putea, în schimb, să alimenteze și mai mult recenta ascensiune a extremei drepte, relaează Notesfrompoland.com

„Donald Tusk este personificarea răului în Polonia, răul pur”, a declarat în această săptămână Jarosław Kaczyński, președintele partidului de guvernământ Lege și Justiție (PiS), Jarosław Kaczyński.

„Tusk este cea mai mare amenințare la adresa securității Poloniei”, a declarat cu o zi înainte premierul PiS Mateusz Morawiecki, adăugând că liderul partidului de opoziție Platforma Civică (PO) este „un trimis al elitei de la Bruxelles”.

„Să-l trimitem pe Tusk înapoi de unde a venit”, le-a spus Morawiecki alegătorilor săptămâna trecută. Tusk este din Polonia, dar a petrecut cinci ani la Bruxelles în calitate de președinte al Consiliului European.

O astfel de retorică nu este neobișnuită în politica poloneză. Tusk însuși, atunci când a revenit în politica internă în 2021, a declarat că scopul său este de a „lupta împotriva răului PiS”. El a acuzat partidul de guvernământ că „implementează 100% agenda rusă”.

Cu toate acestea, în ultimele săptămâni a devenit evident, atât din cantitatea, cât și din natura atacurilor PiS împotriva lui Tusk, că aceștia fac din acest lucru piesa centrală a campaniei lor pentru alegerile parlamentare din octombrie.

De exemplu, între vinerea trecută și luni, săptămâna aceasta, partidul de guvernământ a dezvăluit, zi de zi, patru întrebări asupra cărora dorește să ceară publicului să se pronunțe într-un referendum care va avea loc probabil simultan cu alegerile.

În timp ce ideea referendumului, atunci când a fost anunțată pentru prima dată în iunie de Kaczyński, era inițial axată pe a le cere polonezilor să respingă noul pact privind migrația planificat de UE, cele patru întrebări propuse se referă la o serie de subiecte:

  • 1. Susțineți vânzarea întreprinderilor de stat? (Astăzi, PiS a actualizat formularea acestei întrebări pentru a adăuga la sfârșit: „…către entități străine, ceea ce duce la pierderea controlului polonezilor asupra sectoarelor strategice ale economiei”).
  • 2. Sunteți în favoarea creșterii vârstei de pensionare [care este] în prezent de 60 de ani pentru femei și de 65 de ani pentru bărbați? (Astăzi, PiS a modificat și această întrebare, care se citește acum astfel:: „Sunteți în favoarea creșterii vârstei de pensionare, inclusiv a restabilirii vârstei de pensionare majorate la 67 de ani pentru femei și bărbați?”))
  • 3. Susțineți primirea a mii de imigranți ilegali din Orientul Mijlociu și Africa, în conformitate cu mecanismul de relocare forțată impus de birocrația europeană?
  • 4. Susțineți eliminarea barierei de la granița Poloniei cu Belarus?

Ca întrebări autentice de referendum, niciuna dintre acestea nu are prea mult sens. Prima este mult prea generală. Niciun partid majoritar nu propune creșterea vârstei de pensionare sau înlăturarea zidului recent construit la granița cu Belarus, ceea ce face ca a doua și a patra întrebare să fie discutabile.

Pactul UE privind migrația a fost deja aprobat de statele membre, ceea ce înseamnă că guvernul polonez nu mai are niciun cuvânt de spus direct în această privință. În plus, pactul nu obligă nicio țară să primească migranți, permițându-le să ofere în schimb alte forme de „solidaritate”. Și, în calitate de țară care a primit milioane de refugiați ucraineni, este probabil ca Polonia să beneficieze de acest sistem.

Scopul referendumului este, prin urmare, pur politic. Mai presus de toate, este conceput pentru a-i încuraja pe polonezi să respingă ceea ce PiS prezintă ca fiind agenda lui Tusk: subminarea securității, suveranității și prosperității Poloniei la ordinul stăpânilor săi străini.

În toate cele patru videoclipuri pe care PiS le-a publicat pentru a-și dezvălui întrebările, Tusk apare în mod proeminent. În primul, Kaczyński a declarat că „germanii vor să-l instaleze pe Tusk în Polonia pentru a vinde proprietatea noastră comună”.

În cel de-al doilea, primul cuvânt rostit este „Tusk”, liderul adjunct al PiS, Beata Szydło, menționând că fostul guvern PO pe care l-a condus a fost cel care a crescut vârsta de pensionare. Ulterior, PiS le-a coborât la 60 și 65 de ani, cât sunt în prezent.

În cel de-al treilea, Morawiecki a remarcat sprijinul lui Tusk pentru un plan anterior al UE de a cere Poloniei să primească solicitanții de azil relocați. Subliniind „violurile, crimele, incendiile și distrugerile” provocate de migranți în Europa de Vest, aici Morawiecki l-a descris pe Tusk drept „cea mai mare amenințare la adresa securității Poloniei”.

În al patrulea rând, ministrul apărării al PiS, Mariusz Błaszczak, i-a acuzat pe „Tusk și echipa sa” că au desființat unitățile militare din estul Poloniei și că se opun construirii zidului de la granița cu Belarus, lăsând astfel Polonia mai vulnerabilă în fața agresiunii rusești.

Tusk, un politician și un militant experimentat, savurează o astfel de atenție. El oferă în mod regulat răspunsuri acerbe pe rețelele de socializare la cele mai recente atacuri ale PiS. De asemenea, el a încercat să neutralizeze argumentele partidului de guvernământ, întorcându-le împotriva PiS.

Liderul PO a remarcat faptul că, sub conducerea PiS, a existat un val de migrație fără precedent în Polonia, inclusiv a multor persoane din țările cu majoritate musulmană.

Ca răspuns la dezvăluirea primei întrebări pentru referendumul PiS, Tusk a postat pe Twitter o imagine cu Daniel Obajtek, șeful gigantului energetic de stat Orlen și aliat apropiat al PiS, care anul trecut a supravegheat vânzarea unor importante active petroliere de stat către cumpărători saudiți și unguri.

În timp ce lui Tusk îi place, fără îndoială, să se lupte cu vechiul său rival Kaczyński, el știe, de asemenea, că, cu cât PiS își concentrează mai mult atacurile asupra sa, cu atât mai mult contribuie la crearea impresiei că președintele PO este singurul lider adevărat al opoziției.

Atingerea acestui statut a fost de mult timp obiectivul lui Tusk. După ce a revenit în politica internă, el a căutat să creeze o singură coaliție unită a opoziției, de la stânga la centru-dreapta – dar sub conducerea sa și a PO, bineînțeles.

Aceste eforturi au eșuat, alte partide de opoziție alegând să stea în blocuri de stânga și centru-dreapta separate de Coaliția Civică (KO) condusă de PO, de centru. Cu toate acestea, Tusk a reușit în ultimele săptămâni să marginalizeze cu succes aceste grupuri rivale, ale căror cifre din sondaje au stagnat, în timp ce cele ale lui PO au crescut.

Sprijinul mediu lunar în sondaje pentru grupurile politice din Polonia (via: ewybory.eu)

Din nou, el a fost ajutat în acest scop de PiS. Crearea de către partidul de guvernământ a unei comisii controversate pentru a investiga influența trecută a Rusiei în Polonia a fost supranumită pe scară largă „Lex Tusk”, deoarece pare să îl vizeze în special pe fostul prim-ministru.

Adoptarea acestei legi a contribuit la creșterea participării la un protest al opoziției condus de PO la Varșovia în iunie, unde au participat sute de mii de persoane. Tusk s-a adresat mulțimii de pe o scenă, în timp ce alți lideri ai opoziției – care au decis cu reticență să participe în ultimul moment – au fost ținuți pe margine.

Cu toate acestea, deși toate acestea au ajutat PiS și PO să își consolideze pozițiile ca fiind cele mai populare două partide, nu ajută neapărat niciunul dintre ele să câștige puterea la alegerile din octombrie.

De la începutul acestui an, sondajele de opinie ale PiS au rămas stabile la aproximativ 34% – suficient pentru a câștiga alegerile, dar aproape sigur nu suficient pentru a păstra majoritatea parlamentară care i-a permis să guverneze în ultimii opt ani.

În timp ce PO a crescut în sondaje până la aproximativ 29%, acest lucru s-a întâmplat în mare parte în detrimentul celorlalte partide principale de opoziție cu care ar trebui să formeze o coaliție dacă ar dori să înlocuiască PiS la guvernare. Prin urmare, succesul personal al lui Tusk nu îl aduce neapărat mai aproape de putere.

Între timp, cel mai mare beneficiar din ultimele luni a fost partidul de extremă dreapta Confederația (Konfederacja), care a crescut de la aproximativ 6% la începutul anului la peste 12% în prezent. Pe baza sondajelor actuale, nici PiS, nici opoziția tradițională nu par a fi în măsură să formeze o majoritate, cu excepția cazului în care se aliază cu extrema dreaptă.

Succesul Confederației se datorează în parte faptului că s-a îndepărtat de retorica naționalistă și s-a axat pe libertinajul economic, unde și-a creat o nișă care îl diferențiază de alte partide și atrage în special tinerii polonezi.

Dar a beneficiat, fără îndoială, și de faptul că această campanie s-a transformat din ce în ce mai mult într-un duel personal între Tusk și Kaczyński, doi bărbați care – în vârstă de 66 și, respectiv, 74 de ani – reprezintă generația de politicieni care a dominat politica poloneză de după 1989.

Tânărul lider al Confederației, Sławomir Mentzen, în vârstă de 36 de ani, a subliniat în repetate rânduri obiectivul său de a-i „trimite pe Kaczyński și Tusk la pensie”, un mesaj care rezonează cu mulți tineri polonezi.

Mai mult, partidul său s-a prezentat, cu oarecare justificare, ca fiind singura alternativă adevărată la PiS și PO pentru tinerii alegători care simt, tot cu oarecare justificare, că niciunul dintre cele două partide principale nu le reprezintă interesele.

Partidul centrist Polonia 2050 (Polska 2050), fondat de fostul prezentator TV Szymon Hołownia după ce acesta a candidat puternic la președinție în 2020, a încercat, de asemenea, să ofere o alternativă la vechiul duopol PiS-PO.

Dar narațiunea sa de a oferi un nou tip de politică a fost subminată de recenta decizie a lui Hołownia de a forma o alianță cu Partidul Popular Polonez (PSL), cea mai veche forță de pe scena politică și un partener de coaliție junior în diverse guverne de după 1989, inclusiv cel condus de PO în perioada 2007-2015.

Alegătorii știu, de asemenea, că atât alianța Polonia 2050-PSL – cunoscută sub numele de A Treia Cale – cât și Stânga, celălalt bloc principal de opoziție, ar putea intra la guvernare după alegeri doar dacă ar intra în coaliție cu PO – ceea ce înseamnă că un vot pentru aceștia ar fi, de fapt, un vot pentru ca Tusk să devină prim-ministru.

Confederația, în schimb, a condamnat PiS și PO în mod egal. În diferite etape, a exclus fie formarea unei coaliții cu oricare dintre ei, fie a dat de înțeles că s-ar putea alia cu oricare dintre ei ar promite să pună în aplicare programul său economic.

Însă, la rândul lor, atât PiS, cât și PO au fost categorici în privința faptului că nu doresc o alianță cu extrema dreaptă. Dacă acest lucru ar deveni o necesitate după alegeri, ar fi problematic pentru ambele.

PiS este mai compatibil cu Confederația în ceea ce privește relațiile cu UE și problemele legate de războiul cultural, cum ar fi avortul și rolul religiei în viața publică. Cu toate acestea, ajutoarele sociale generoase și politicile economice etatiste ale partidului de guvernământ sunt o anatemă pentru libertarienii naționaliști.

PO, în ciuda faptului că a încercat recent să supraliciteze PiS în privința prestațiilor sociale și a altor forme de sprijin din partea statului, i-ar fi mai ușor să ajungă la o înțelegere cu extrema dreaptă în ceea ce privește politica economică.

Dar ar avea dificultăți în ceea ce privește chestiunile legate de UE și de cultură. În plus, este greu de imaginat PO conducând un guvern de coaliție care să includă atât Stânga, cât și Confederația, așa cum ar fi necesar pentru a asigura o majoritate.

Prin urmare, se pare că, prin încercarea de a face din alegerile din acest an o alegere între Tusk și Kaczyński, PiS și PO și-au consolidat poziția de partide dominante, dar au îngreunat și guvernarea pentru oricare dintre ele.

După cum spune proverbul polonez: gdzie dwóch się bije, tam trzeci korzysta – acolo unde doi se luptă, al treilea beneficiază.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

1 comentariu

  1. Similitudini și diferențe între politica polonă și cea română?
    Doar asemănare. Aceeași politică „ba pe-a mă-tii” ordinară, sălbatică, provenită și la PiS și la PO din vechiul și de neclintit partid Comunist. Au și ei aurul lor extrem de periculos.
    Vom vedea care dintre popoare va fi mai lucid și va ști să discearnă la urne.