Cum răspund procurorii după ce au fost învinovățiți de judecătorii din CSM pentru prescrierea unor dosare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Secția pentru procuri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vine cu un răspuns după ce secția de judecători în frunte cu șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, i-a indicat ca responsabili pentru prescrierea unor dosare penale. Procurorii consideră că o simplă analiză statistică nu este aptă să reliefeze într-o manieră relevantă modul în care parchetele și instanțele au abordat problema prescripției penale în raport cu deciziile CCR nr. 297/2018 și nr. 358/2022.

Hotărârea numărul 1348 din data de 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători, în care se invocă „existența unui atac la independența justiției și necesitatea apărării independenței judecătorilor” a stârnit multiple reacții și contestații. Secția de procurori arată că într-una dintre secțiunile acestei hotărâri, a fost analizată problema prescripției răspunderii penale, stabilindu-se că soluția de încetare a procesului penal dispusă în numeroase dosare a fost „încasată” public de instanțele de judecată, deși dosarele ar fi petrecut practic întreaga durată relevantă a termenului de prescripție în faza de urmărire penală, iar în acest fel, în percepția publică, instanța a devenit titularul aparent al responsabilității pentru prescripție.

„Această concluzie a fost fundamentată de o analiză efectuată la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, care a avut ca obiect date statistice centralizate din toate instanțele României cu privire la dosarele în care s-a constatat intervenită prescripția răspunderii penale ulterior publicării deciziei nr. 358/2022 a Curții Constituționale a României

Secției pentru procurori consideră că o simplă analiză statistică nu este aptă să reliefeze într-o manieră relevantă modul în care parchetele și instanțele au abordat problema prescripției penale în raport cu deciziile CCR nr. 297/2018 și nr. 358/2022.

„Analiza nu a vizat momentul în care a fost constatată împlinirea termenului de prescripție, respectiv de la prima instanță sau ulterior, pentru a fi decelată evoluția practicii judiciare în materie. De asemenea, analiza nu a vizat situația cauzelor în care s-a constatat intervenția prescripției în urma admiterii unei căi extraordinare de atac sau în baza unor decizii obligatorii ulterioare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv nu a vizat situația cauzelor în care, la un moment dat, au fost aplicate normele rezultate din jurisprudența CJUE”, se precizează în comunicatul transmis de Secția pentru procuri.

În ceea ce privește aprecierea că instanțele de judecată ar fi devenit titularul aparent al responsabilității pentru prescripție în percepția publică, Secția pentru procurori subliniază faptul că, de-a lungul timpului, dezbaterile din spațiul public în materia prescripției nu au fost generate de indicatori statistici, ci de cauze determinate, privind inculpați aflați în funcții publice de rang înalt sau în zona mediului de afaceri, cu prejudicii mari, în care procesul penal s-ar fi desfășurat în mod anevoios, fără o justificare obiectivă.

Secția de procurori mai subliniază și faptul că problema prescripției răspunderii penale a fost generată de Parlamentul României, care nu a modificat dispozițiile legale care au fost constatate ca fiind neconstituționale prin decizia nr. 297/2018, aspect reținut și în hotărârea Secției pentru judecători din data de 9 iunie 2026. În plus, reiterăm disponibilitatea permanentă a membrilor Secției pentru dezbaterea modificărilor necesare în scopul îmbunătățirii legislației penale și procesualpenale, disponibilitate pe care am exprimat-o încă de la începutul mandatului, în anul 2023.