Viceprimarul Sectorului 1: „Pădurea Băneasa a devenit o scurtătură pentru profit” / Estimează că dezvoltatorul ar fi putut obține peste 4 milioane de euro doar prin amânarea unei căi de acces prevăzute prin PUZ încă din 2020 pentru Greenfield / Drumul forestier „ilegal”, una dintre „urmele de lăcomie tăiate prin pădure”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Iulian Hatmanu, viceprimarul Sectorului 1 (REPER), a intervenit în disputa privind accesul auto pe „drumul ilegal” din Pădurea Băneasa și a estimat că dezvoltatorul cartierului Greenfield ar fi putut obține câștiguri de peste 4 milioane de euro doar prin amânarea construirii unei căi de acces prevăzute prin PUZ încă din 2020, pe care o anunță „cu surle și trâmbițe” abia acum. Drumul forestier reprezintă una dintre „urmele de lăcomie tăiate prin pădure”, apreciază viceprimarul, care întreabă retoric dacă asociația (Federația Greenfield – n.red) ce nu se conformează închiderii accesului „s-a hrănit din firimituri”.

La o zi după ce Romsilva a solicitat Federației Greenfield să respecte încetarea contractului de peaj și să oprească circulația pe drumul forestier din Pădurea Băneasa, Hatmanu afirmă că „Pădurea Băneasa a devenit o scurtătură pentru profit”. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta susține că soluția pentru accesul în Greenfield nu se află în pădure. „O asociație promovează circulația pe un drum ilegal prin Pădurea Băneasa, iar în spatele acestei «soluții» stă, de fapt, aceeași poveste veche: dezvoltatorul încasează profitul, natura suportă costul”, a scris viceprimarul.

Estimare: dezvoltatorul ar fi putut obține profit între 3 și aproape 5 milioane de euro prin „învârtirea” banilor ce trebuiau investiți în drum

Hatmanu susține că investiția într-o nouă cale de acces pentru Greenfield, evaluată în prezent la aproximativ 2,5 milioane de euro, ar fi trebuit realizată încă din anul 2021. Potrivit calculelor prezentate de acesta, investiția ar fi valorat aproximativ 2,1 milioane de euro la momentul respectiv. Viceprimarul estimează că, dacă acești bani au fost utilizați în alte proiecte imobiliare și reinvestiți în perioada 2021-2026, dezvoltatorul ar fi putut obține câștiguri de peste 4 milioane de euro.

„Dacă investiția este evaluată astăzi la 2,5 milioane de euro, în 2021 ea ar fi valorat aproximativ 2,1 milioane de euro. Iar dacă acei 2,1 milioane de euro ar fi fost băgați în construcții rezidențiale și «învârtiți» până în decembrie 2026, profitul putea fi uriaș: între 3,1 și 4,8 milioane de euro”, afirmă Hatmanu.

Viceprimarul leagă această estimare de întârzierea realizării căii de acces prevăzute prin documentațiile urbanistice din 2020.

Din informațiile publice identificate de G4Media, dezvoltatorul a prezentat public recent proiectul unei noi căi de acces între Aleea Teișani și breteaua DNCB – Centura București, investiție prezentată în luna mai anul curent drept o soluție pentru reducerea traficului din zonă. Ruta este prevăzută în PUZ-ul încă din 2020. Potrivit unui material de promovare a proiectului, noua rută este prezentată ca o alternativă la accesul actual, ceea ce ar putea reduce presiunea de la ieșirea principală spre DN1 și Centura București.

Hartă publicată de dezvoltatorul Greenfield în materialul de promovare a noii căi de acces propuse între Aleea Teișani și breteaua DNCB.

„Rezolvarea este în mâna dezvoltatorului”

În opinia sa, soluția pentru problemele de trafic din zonă nu este utilizarea drumului forestier, ci realizarea infrastructurii asumate încă din faza de dezvoltare a proiectului. „Comunitatea din Greenfield va înțelege că rezolvarea situației în care se află stă în respectarea regulilor stabilite și aprobate prin PUZ-uri încă din 2020. În acest moment această rezolvare se află în mâna dezvoltatorului”, a scris viceprimarul Sectorului 1, pe raza administrativă a căruia se află cea mai mare parte a Pădurii Băneasa.

Acesta susține că promovarea circulației pe drumul forestier nu reprezintă o soluție pentru locuitori, ci perpetuează un model în care beneficiile sunt private, iar costurile sunt transferate către comunitate și mediu. „Când cineva promovează circulația pe un drum ilegal prin pădure, nu apără locuitorii. Apără, direct sau indirect, un model toxic: profit privat, cost public, pierdere ireversibilă pentru natură”, afirmă Hatmanu.

„Urme de lăcomie tăiate prin pădure”

Viceprimarul Sectorului 1 critică și argumentele potrivit cărora drumul forestier ar reprezenta o soluție de mobilitate pentru zona de nord a Capitalei.

„Partea cea mai gravă este că ni se cere să tratăm distrugerea pădurii ca pe o soluție administrativă. Nu este. Este doar vechea poftă de bani îmbrăcată în limbaj civilizat”, susține acesta.

Mesajul se încheie cu una dintre cele mai dure formulări din dezbaterea privind accesul prin Pădurea Băneasa:

„Nu orice drum este progres. Unele drumuri sunt doar urme de lăcomie tăiate prin pădure.”

Scurt context

Declarațiile lui Iulian Hatmanu vin după ce Romsilva a retras, începând de ieri, 3 iunie, dreptul Federației Greenfield de a permite accesul auto pe drumul forestier din Pădurea Băneasa, însă Federația Greenfield nu s-a conformat. Disputa are la bază contractul de peaj semnat în 2025 între cele două părți, prin care Direcția Silvică Ilfov, aflată atunci în subordinea conducerii anterioare a Romsilva, a permis circulația prin pădure. Contractul și utilizarea drumului au fost contestate de actuala ministră a Mediului, Diana Buzoianu, după ce Corpul de Control al ministerului a constatat că un tronson de aproximativ 720 de metri a fost inclus în traseul de acces fără documentația legală necesară.

Disputa apare într-un context mai larg, în care Bucureștiul încearcă să își conserve puținele suprafețe naturale rămase, pe fondul schimbărilor climatice și al valurilor de căldură tot mai frecvente. Organizațiile de mediu implicate în demersul de declarare a Pădurii Băneasa ca arie naturală protejată, coordonat de Asociația Parcul Natural București, au argumentat în repetate rânduri că pădurile urbane și periurbane joacă un rol esențial în reducerea efectului de insulă de căldură, filtrarea poluării și protejarea biodiversității, motiv pentru care utilizarea acestora ca rute de tranzit auto este contestată.

Postarea viceprimarului Iulian Hatmanu poate fi citită integral AICI