EXCLUSIV Pădurea Băneasa ar putea deveni arie naturală protejată – Parcul Natural Pădurea Băneasa . Studiul depus la Academia Română invocă biodiversitatea, rolul social și riscul de degradare | 49 de specii protejate identificate în studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pădurea Băneasa din nordul Capitalei intră oficial în procedura de declarare ca arie naturală protejată de interes național. Asociația Parcul Natural București a anunțat, sâmbătă, 21 martie, depunerea studiului de fundamentare științifică la Academia Română, primul pas într-un proces care ar putea duce la înființarea Parcului Natural Pădurea Băneasa.

Inițiatorii spun că miza este dublă: protejarea biodiversității și recunoașterea rolului social major pe care pădurea îl joacă pentru București și localitățile din jur. Potrivit datelor prezentate în studiu, zona propusă pentru protecție are o suprafață de 1221,5 hectare, este situată în nordul Capitalei, pe teritoriul Sectorului 1 și al localităților Voluntari și Tunari, și adăpostește 49 de specii protejate, alături de numeroase specii de păsări, mamifere, reptile, amfibieni, nevertebrate și plante.

Studiul sintetizat într-un infografic mai arată că în Pădurea Băneasa au fost identificate 115 specii de nevertebrate, 8 specii de amfibieni, toate protejate, 7 specii de reptile, dintre care 6 protejate, 49 de specii de păsări, dintre care 11 protejate, și 28 de specii de mamifere, dintre care 16 aflate sub protecție. În plus, pădurea adăpostește 80 de specii de floră, ceea ce conturează imaginea unui ecosistem urban de mare valoare, nu a unei simple suprafețe forestiere de margine de oraș.

„Demarăm procedura de înființare a Parcului Natural Pădurea Băneasa”

La lansarea studiului, care a avut loc chiar în Pădurea Băneasa, Dan Bărbulescu, reprezentant al Asociației Parcul Natural București, a spus că organizația încearcă să repete, în cazul Pădurii Băneasa, modelul care a stat la baza înființării Parcului Natural Văcărești.

„Astăzi ne întâlnim să demarăm procedura de înființare a Parcului Natural Pădurea Băneasa. Depunem studiul de fundamentare științifică la Academia Română și demarăm o procedură care, sperăm noi, cât mai curând, va avea la final următorul parc natural: Pădurea Băneasa, în nordul orașului București, Voluntari, Tunari”, a declarat acesta.

Bărbulescu a insistat că protecția pădurii nu poate fi justificată doar prin valoarea peisajului sau a masei forestiere, ci și prin importanța biodiversității, documentate în teren. El a enumerat dintre speciile identificate de echipa care a lucrat la studiu și a accentuat că una dintre concluziile centrale ale cercetării științifice este nevoia de conservare a habitatului.

„Colegii mei au identificat sute de specii în Pădurea Băneasa, dintre care zeci de specii protejate. Pădurea Băneasa trebuie protejată nu doar ca peisaj și ca arbori, dar și din punct de vedere al biodiversității. Aceasta este una dintre concluziile studiului nostru”, a spus el.

Valoarea socială a pădurii, parte a argumentației

Dincolo de dimensiunea ecologică, inițiatorii spun că studiul acordă un loc important funcției sociale a pădurii. Potrivit infograficului de prezentare, Pădurea Băneasa contribuie la filtrarea particulelor poluante, la reglarea temperaturii și la reducerea efectului de „insulă de căldură urbană”, putând crea diferențe termice de până la 10°C față de zonele puternic asfaltate sau construite. De asemenea, zona este prezentată ca spațiu important de recreere, educație și sănătate publică .

Dan Bărbulescu a formulat explicit această dimensiune drept una dintre cele mai importante concluzii ale studiului.

„O altă concluzie foarte importantă pe care vreau să o subliniez este valoarea socială a Pădurii Băneasa. Cred că cea mai importantă în acest context. Pădurea Băneasa este parte a patrimoniului orașului. Este parte din memoria noastră, din istoria noastră. Zeci de mii, sute de mii de oameni vin în Pădurea Băneasa și se bucură de sunetele ei, de potecile pădurii, copiii intră în pădure, fac lecții, oamenii aleargă. E foarte important să menținem acest sistem în continuare accesibil, viabil”, a afirmat el.

Demersul de protejare este unul civic, a mai spus el, susținut de comunitate și de alte organizații neguvernamentale. Potrivit datelor prezentate, peste 22.000 de persoane au semnat petiția pentru protejarea Pădurii Băneasa .

„Este și un demers civic. 22.000 de oameni au semnat petiția pentru protecția Pădurii Băneasa. E foarte important să avem în acest demers alături de noi comunitatea, societatea, cetățenii, întotdeauna, mai ales dacă vorbim de mediul urban”, a spus Bărbulescu.

„Nu putem să respirăm ciment”. Ministra Mediului anunță susținere pentru declararea ariei protejate

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, prezentă la eveniment, a legat proiectul Pădurii Băneasa de o misiune mai largă de protejare a pădurilor periurbane, în special a celor din jurul marilor orașe.

„Pădurea Băneasa este practic parte din această misiune mai mare. O misiune pe care o avem de a proteja pădurile, care au un rol social eminamente legat de calitatea vieții a milioane de români”, a declarat ministra.

Ea a spus că presiunea pentru dezvoltare este reală, însă nu poate anula nevoia de spații verzi și păduri accesibile în jurul orașelor.

„Realitatea este că există o presiune foarte mare, pusă inclusiv pe dezvoltare. Și da, este o presiune care trebuie să fie recunoscută, până într-un punct este legitimă. În același timp, vine în paralel și cu o presiune pusă pe calitatea vieții, în sensul în care știm cu toții că nu putem să respirăm ciment. Știm cu toții că nu putem să locuim numai în gri. Putem să avem și avem nevoie de altfel de spații verzi în jurul nostru, de pădurile cu care alte generații s-au bucurat și pe care noi trebuie să le lăsăm mai departe generațiilor viitoare”, a afirmat Buzoianu.

Ministra a mai spus că, după depunerea studiului la Academia Română, autoritățile centrale vor continua procedura administrativă necesară pentru declararea zonei protejate.

„Astăzi facem un pas esențial. Academia se va pronunța exact care este tipul de arie protejată, dar, indiferent de situație, scopul principal, misiunea noastră principală este să protejăm această pădure”, a spus ea.

Diana Buzoianu a transmis că Ministerul Mediului își asumă public finalizarea procedurii, odată ce documentele necesare vor fi complete.

„În momentul în care vom avea absolut toate documentele pentru a putea face pasul pentru a fi declarată protejată Pădurea Băneasa, Ministerul Mediului va face acest pas. Ne asumăm ferm că vrem să protejăm această pădure”, a declarat ministra.

Cum va fi administrată pădurea dacă devine parc natural

La întrebarările presei, ministra Mediului a explicat că, în prezent, Pădurea Băneasa este administrată de Romsilva, însă acest lucru s-ar putea schimba odată cu declararea ariei protejate.

Potrivit acesteia, dacă pădurea va primi statut de parc natural, administrarea ar putea fi preluată de structuri aflate în subordinea Ministerului Mediului sau delegată unei entități mixte.

„În momentul de față, pădurea este administrată de Romsilva. În momentul în care va deveni arie naturală protejată, ea poate intra în administrarea unei structuri din subordinea Ministerului Mediului sau poate fi dată în administrarea unei structuri comune, formate din mai multe autorități, inclusiv în parteneriat cu societatea civilă”, a spus ea.

Varianta preferată este crearea unei structuri de administrare care să includă atât autorități publice, cât și reprezentanți ai comunității.

„Cel mai corect ar fi să existe o structură care să cuprindă reprezentanți ai ministerului, ai primăriilor pe teritoriul cărora se află pădurea, dar și ai societății civile, care să se ocupe de administrarea acestui parc”

Ce s-ar schimba dacă Pădurea Băneasa devine parc natural

În răspunsurile oferite presei, organizatorii au explicat că declararea Pădurii Băneasa ca arie naturală protejată nu ar modifica imediat regimul de proprietate, însă ar schimba fundamental modul în care zona este administrată.

Dan Bărbulescu a precizat că accentul s-ar muta către protejarea speciilor, a peisajului și a funcțiilor sociale ale pădurii.

„Din punct de vedere administrativ nu se va schimba nimic în ceea ce privește proprietatea. Se va schimba însă viziunea de management a Pădurii Băneasa, pentru că elementul natural va fi scos în evidență, elementul social la fel va fi scos în evidență, iar gestionarea pădurii, pe viitor, va ține cont de aceste lucruri, astfel încât să se găsească un echilibru între nevoile naturii și nevoile oamenilor”, a declarat el.

Pădurea Băneasa, parte din Centura Verde București–Ilfov

Demersul de protejare a Pădurii Băneasa este susținut și de Fundația Centura Verde. Alex Găvan, fondatorul proiectului de înființare a Centurii Verzi București-Ilfov și al Centurilor Verzi la nivel național, a menționat că pădurea este deja, în mod concret, parte din acest sistem.

„Pădurea Băneasa este, de facto, parte din Centura Verde București–Ilfov și locul prin care aceasta atinge Capitala”, a afirmat acesta.

Potrivit lui Găvan, inițiativa de înființare a Parcului Natural vine în completarea măsurilor deja adoptate pentru protejarea pădurilor din jurul orașului.

„În urma campaniei noastre «Împreună pentru Centura Verde», toate cele 26.000 de hectare de pădure din Ilfov, inclusiv partea din Băneasa care ține de județ, au fost protejate prin noul Cod Silvic de tăieri comerciale (permițând doar lucrări uzuale de îngrijire a pădurii și cele de reconstrucție ecologică), redându-le astfel funcția socială și de protecție.”, a explicat el, într-o postare publică.

Găvan a adăugat că aceste prevederi vor fi extinse și asupra zonei din București.

„De asemenea, aceleași prevederi incluse în noul Cod prevăd că și partea din Băneasa care ține de București nu va mai putea fi exploatată comercial, odată ce metodologia de desemnare a Centurilor Verzi din jurul tuturor orașelor țării (și la care lucrăm) va fi adoptată de către Minister”, a spus acesta.

Demersul intră acum într-o etapă administrativă și politică

Inițiatorii spun că unul dintre momentele decisive va veni în etapa în care planul de înființare a parcului natural va ajunge în consiliile locale și ulterior la nivel guvernamental. În acel punct, sprijinul politic și instituțional va conta la fel de mult ca argumentele științifice.

Dan Bărbulescu a avertizat că experiența de la Văcărești arată cât de sensibil poate deveni momentul deciziei finale.

„Va fi un moment politic în care se va vedea interesul adevărat al partenerilor pentru protecția naturii”, a spus el.

Până atunci, studiul depus la Academia Română încearcă să fixeze baza științifică a unui proiect care este prezentat de inițiatori nu ca un obstacol pentru dezvoltare, ci ca un model de dezvoltare urbană responsabilă.

„Înființarea Parcului Natural Pădurea Băneasa nu înseamnă blocaj, nu înseamnă întrerupere a dezvoltării. Înseamnă un avânt dat unei dezvoltări durabile, responsabile, în care obiectivele și interesele oamenilor merg în paralel cu interesele naturii”, a spus Bărbulescu.

Critici la adresa administrării pădurii și cazul drumului din pădure

Oficialii au recunoscut că există probleme în modul în care a fost administrată pădurea până în prezent și că acestea au contribuit la necesitatea declarării unei arii protejate.

„Există critici legitime privind administrarea Pădurii Băneasa. Dacă lucrurile ar fi fost gestionate exemplar, probabil nu ar mai fi fost nevoie de acest demers”, a spus ministra Mediului.

Controversele sunt asupra drumului forestier din pădure cu circulație auto.

„Corpul de control a stabilit că drumul nu a fost realizat legal și a cerut măsuri de remediere. Vom urmări dacă aceste măsuri sunt aplicate, iar dacă nu, vor fi urmate toate căile legale”, a precizat Buzoianu.

În prezent, traficul auto continuă pe acel tronson.

Primarul Sectorului 1: „Pădurea Băneasa aparține Bucureștiului”

Primarul Sectorului 1, George Tuță, a salutat depunerea studiului și a spus că autoritatea locală susține transformarea pădurii într-o zonă protejată administrată cu accent pe biodiversitate, educație și acces public.

Edilul a anunțat și intenția de a transforma un canton din zonă într-un spațiu dedicat naturii urbane.

„Cantonul din spatele nostru este un canton de salubritate, pe care vrem să-l transformăm într-un canton de biodiversitate, educație și cultură. Suntem în faza de pregătire a documentației. Anul acesta, cu siguranță, vom avea un constructor care să amenajeze clădirea aceea cu orangerie, în așa fel încât cât mai multe astfel de dezbateri și toți cei interesați de fauna și flora Pădurii Băneasa să aibă un spațiu deschis”, a declarat George Tuță.

Primarul a invocat și o dimensiune istorică a subiectului, iar pădurea ar trebui recâștigată pentru bucureșteni și pentru interesul public.

„Cred că e momentul să ne unim forțele ca Pădurea Băneasa să revină bucureștenilor, Primăriei Capitalei și, categoric, accesului public. Astăzi avem foarte multe parcele care sunt private sau sunt în administrare Romsilva, dar, așa cum zice legea, și cred că acțiunea în instanță n-ar trebui să întârzie, Pădurea Băneasa aparține Bucureștiului”, a spus acesta.

El a mai adăugat că starea actuală a pădurii nu este una bună și că este nevoie de o structură de management care să reunească autoritățile, experții și societatea civilă.

„Astăzi, pădurea arată rău. Cred că prin această soluție de management, împreună cu toți cei care sunt implicați în administrarea pădurii, fie că sunt primăriile, fie că sunt experții de la Romsilva, fie că sunteți dumneavoastră, asociațiile nonguvernamentale, sau efectiv cetățeni, trebuie să avem un organism care să îngrijească atât verdele, dar să nu uităm nici albastru, că și lacurile Bucureștiului au nevoie de asemenea atenție”, a mai spus Tuță.