Comisia Europeană: Deficitul de forță de muncă în România rămâne scăzut în comparație cu alte state membre, dar deficitul de competențe este în creștere

În ciuda îmbunătățirilor semnificative, România se confruntă în continuare cu riscuri considerabile de sărăcie și inegalitate, cu disparități semnificative între grupurile de populație și regiuni, arată un raport oficial al Comisiei Europene publicat miercuri.

Raportul arată că deficitul de forță de muncă în România rămâne scăzut în comparație cu alte state membre, dar deficitul de competențe este în creștere.

Cele mai importante aspecte din raportul privind incluziunea socială:

Chiar dacă ponderea globală a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE) a scăzut din 2015, cu 12,5 puncte procentuale, ajungând la 32 % în 2023, aceasta rămâne printre cele mai ridicate din UE (34,4 % față de 21,6 % în UE în 2022153), cu diferențe importante între regiuni (de la 12,3 % în București-Ilfov la 45,3 % în sud-est în 2023).

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să incluzi carbohidrații într-o dietă sănătoasă

4:20

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Zonele rurale se confruntă în continuare cu rate AROPE mai ridicate (45,1% vs. 18,5% în orașe în 2023), în ciuda îmbunătățirilor din ultimii ani. Printre factorii care contribuie la riscurile ridicate de sărăcie se numără disponibilitatea încă scăzută a oportunităților economice și accesul redus la servicii de sănătate, educaționale, de ocupare a forței de muncă și sociale, precum și la o protecție socială adecvată, în special în zonele rurale.

Rata AROPE a persoanelor în vârstă (65+) era de 32,3% în 2023 (în scădere de la 37,2% față de 20,2% în UE în 2022). Rata de deprivare materială și socială severă a fost, de asemenea, ridicată, de 19,8% (în scădere cu 24,3% față de 6,7% în UE în 2022). Femeile și grupurile vulnerabile, inclusiv persoanele cu handicap și romii, sunt, de asemenea, supuse unor riscuri de sărăcie semnificativ mai importante. Rata AROPE pentru femei era cu 2,2 puncte procentuale mai mare decât cea pentru bărbați în 2023 și se situa la 39,4% în 2023 pentru persoanele cu handicap (în scădere de la 42,9% față de 28,8% în UE în 2022).

Inegalitățile de venituri au scăzut și sunt cele mai scăzute din 2007, dar sunt încă mai mari decât media UE. În 2023, venitul celor mai bogați 20% din populație era de 5,8 ori mai mare decât cel al celor mai săraci 20% (în scădere de la 6,0 vs. 4,7 în UE în 2022). În ultimii ani au fost puse în aplicare măsuri de politică pentru a aborda dezavantajele romilor, ponderea romilor expuși riscului de sărăcie (AROP) a crescut chiar cu 8 pps între 2016 și 2021 (78 % față de 22,5 % pentru populația generală în 2021)154.

În plus, sărăcia energetică a afectat 12,5% din populația României în 2023 (în scădere de la 15,2% vs. 9,3% în UE în 2022). În total, 6 milioane de persoane se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2023, față de 7 milioane în 2019, ceea ce arată unele progrese în direcția atingerii obiectivului național de reducere cu 2,5 milioane a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială până în 2030, dar și necesitatea de a depune eforturi suplimentare pentru a atinge obiectivul.

Participarea copiilor de vârstă mică la educația și îngrijirea copiilor preșcolari (ECEC) este scăzută, ceea ce poate afecta rezultatele lor viitoare în materie de educație și pe piața muncii. În pofida faptului că aproape s-a dublat din 2020, rata copiilor cu vârsta sub 3 ani care frecventează servicii formale de îngrijire a copiilor se situează la doar 12,3 % în 2022 (față de 35,7 % în UE), fiind încă sub nivelurile anterioare pandemiei.

Abandonul școlar timpuriu rămâne o provocare importantă, în special în zonele rurale și în rândul comunităților marginalizate. Rata de părăsire timpurie a educației și formării profesionale este una dintre cele mai ridicate din UE (15,6 % vs. 9,6 % în UE în 2022). În timp ce situația din orașe (3,9 %) este mai bună decât media UE și se îmbunătățește în orașe și suburbii, deși este încă ridicată (13,5 %), aproape 1 din 4 tineri din zonele rurale abandonează școala înainte de a finaliza învățământul secundar superior, cu o tendință de deteriorare începând cu 2019.

În timp ce deficitul de forță de muncă rămâne scăzut în comparație cu alte state membre, deficitul de competențe este în creștere. Rata locurilor de muncă vacante (0,7 % în T4-2023) este cu mult sub media UE (2,5 % în T4-2023). Cu toate acestea, 79% dintre angajatori raportează dificultăți în ocuparea posturilor vacante, conform celui mai recent studiu privind perspectivele de angajare realizat de ManpowerGroup, precum și 86% dintre IMM-urile din România, conform unui sondaj Eurobarometru, realizat în mai 2023.

În ciuda faptului că posturile vacante disponibile par a fi ocupate, există o provocare în găsirea de lucrători cu setul de competențe adecvat, ceea ce indică deficitul de competențe și neconcordanțele. Nivelul de educație al populației (15-64 de ani) este mai scăzut decât în alte state membre, ceea ce afectează ocuparea forței de muncă. În 2022, doar 17,1% din populație deținea o calificare de învățământ terțiar (față de 30,2% în UE).

În plus, în 2021, 36,6% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani cu cel puțin studii secundare superioare lucrau în afara domeniului lor de studiu. Industria prelucrătoare, transporturile și TIC au fost sectoarele cu cele mai mari deficite de forță de muncă în termeni absoluți în 2022.

Prognoza Cedefop privind competențele pentru România din 2023 indică o creștere a deficitului de forță de muncă până în 2035. Deficitul de forță de muncă riscă să fie amplificat de scăderea populației active (o reducere preconizată de 23,7 % până în 2050) din cauza participării scăzute pe piața muncii, a emigrării, a declinului demografic preconizat, precum și a ineficiențelor din sistemul de educație și formare profesională.